Rusia și Ucraina, departe de un acord privind un armistițiu. Zelenski: „Încetarea focului ar trebui să aibă scopul de a preveni apariția cadavrelor”

A doua rundă de negocieri de pace directe între Rusia și Ucraina s-a încheiat fără progrese notabile, după ce Moscova a respins din nou un acord de încetare a focului pe o perioadă de 30 de zile, o cerință cheie a Kievului. A fost mai scurtă decât prima și nu a abordat nicio problemă de fond legată de încheierea propriu-zisă a conflictului.

Șeful delegației ruse la Istanbul FOTO EPA-EFE

În schimb, delegația rusă a propus un armistițiu de două până la trei zile „în anumite zone” ale vastei linii a frontului, pentru a permite un schimb de rămășițe a câte 6.000 de militari.

În cadrul discuțiilor de luni de la Istanbul, care au durat puțin peste o oră, cele două părți au convenit să facă schimb de prizonieri de război bolnavi și grav răniți, precum și de soldați sub 25 de ani.

Așteptările erau scăzute și înainte de începerea discuțiilor, ambele părți rămânând profund divizate în ceea ce privește modalitatea de a pune capăt războiului care face ravagii de peste trei ani.

Într-o conferință de presă de după reuniune, ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, șeful delegației ucrainene, a declarat că Ucraina insistă asupra unui acord de „încetare a focului complet și necondiționat” de cel puțin 30 de zile pe uscat, pe mare și în aer pentru a „pune capăt acum vărsării de sânge”.

El a precizat că Ucraina a transmis Rusiei propunerile sale de armistițiu „acum câteva zile” - dar Moscova nu a făcut același lucru, înmânând condițiile proprii în scris abia în cadrul discuțiilor de la Istanbul.

Negociatorii Ucrainei au declarat că așteaptă răspunsul Rusiei la propunerile ucrainene până la sfârșitul lunii iunie, subliniind totodată necesitatea unor discuții directe între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele rus Vladimir Putin.

„Credem cu tărie că toate problemele cheie pot fi rezolvate doar la nivel de lideri”, a declarat Umerov, sugerând că liderii altor țări – precum președintele SUA, Donald Trump – ar putea participa și ei la reuniune.

„Acest lucru este crucial pentru a face progrese în procesul de negocieri. Spunem Rusiei de foarte mult timp că acest război trebuie să se încheie, iar întreaga lume ne susține în acest sens”, a spus oficialul ucrainean.

Umerov a cerut, de asemenea, returnarea copiilor ucraineni luați de forțele ruse din teritoriile ocupate din estul țării.

„I-am furnizat celeilalte părți o listă cu câteva sute de copii ucraineni care au fost deportați în Rusia. Dacă Rusia este realmente angajată în procesul de pace, atunci returnarea a cel puțin jumătate dintre copiii de pe această listă ar fi un indiciu pozitiv.”

„Dacă vreți ca cineva să verse o lacrimă, arătați-i un copil sau, mai bine zis, un copil cu un pisoi”, a comentat șeful delegației ruse. „De fapt, vorbim despre zeci de copii. Aceștia sunt copii care nu au fost răpiți de nimeni. Nu există niciun copil răpit. Există copii care au fost salvați de soldații noștri cu prețul vieții lor, iar noi îi căutăm pe părinții lor.”

Medinski a spus că Rusia este, în general, „mulțumită” de a doua rundă de discuții și că Moscova a prezentat Ucrainei un document „foarte detaliat și elaborat”.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a respins propunerea unui armistițiu parțial doar pentru a face schimb de soldați morți drept „idioată”, motivând că Medinski pare să nu cunoască faptul că schimburile punctuale de soldați uciși sunt o practică obișnuită, în timpul căreia „toată lumea înțelege că nu tragem unii în alții”.

„Încetarea focului ar trebui să aibă drept scop tocmai prevenirea apariției cadavrelor. Pentru ei, este doar o scurtă pauză în război”, a declarat Zelenski la summitul din Vilnius, Lituania. „Tot acest joc de «două sau trei zile» - este doar retorică.”

Textele propunerilor de încetare a focului ale Rusiei și Ucrainei nu au fost făcute publice oficial.

Cu toate acestea, presa de stat rusă a publicat ceea ce consideră a fi puncte cheie ale poziției Moscovei, care includ condițiile neschimbate de retragere a armatei ucrainene din cele patru regiuni parțial ocupate din sud-est și demobilizarea soldaților.

Rusia solicită, de asemenea, recunoașterea internațională a regiunilor Donețk, Lugansk, Herson și Zaporijie din Ucraina, precum și a Crimeii anexate.

Președintele Zelenski, prezent luni la un summit la Vilnius, Lituania, a declarat că „deși nu există semnale semnificative din partea Rusiei pentru a pune capăt războiului, este important să ne consolidăm apărarea”.

De asemenea, el a cerut o presiune sporită asupra Rusiei.

În prima rundă de negocieri directe de pace, care a avut loc pe 16 mai, Ucraina și Rusia nu au reușit să își rezolve divergențele cu privire la modul de încheiere a războiului, convenind doar să facă schimb de câte 1.000 de prizonieri de război fiecare.

Discuțiile au avut loc la o zi după ce Ucraina a lansat un atac fără precedent cu drone, care a vizat baze militare rusești unde erau staționate bombardiere strategice.

Zelenski a subliniat că operațiunea plănuită minuțios vreme de 18 luni a dovedit că Ucraina are „soluții tactice mai puternice” decât Rusia.

„Acesta este un moment special – pe de o parte, Rusia și-a lansat ofensiva de vară, dar, pe de altă parte, este forțată să se implice în diplomație”, a punctat liderul ucrainean.

Oficialii ruși au condamnat atacul drept un „act terorist”, iar mai mulți comentatori pro-Kremlin proeminenți au acuzat Ucraina că încearcă să perturbe discuțiile și au solicitat represalii dure.

„Faptul că întâlnirea a avut loc în ciuda incidentului de ieri este un succes important în sine”, a declarat președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan.

Înaintea discuțiilor de luni de la Istanbul, oficialii ucraineni s-au întâlnit cu reprezentanți ai aliaților europeni ai Ucrainei, consilieri din Germania, Italia și Regatul Unit.

Zelenski a declarat la Vilnius că „dacă Rusia transformă întâlnirea de la Istanbul în discuții goale, trebuie să existe un nou nivel de presiune”, în speranța aparentă de a reînvia efortul țărilor europene de a introduce un nou pachet de sancțiuni dure împotriva Rusiei, care a fost marcat de reticența lui Trump de a impune noi restricții Moscovei.

„Noi sancțiuni — și nu doar din Europa. Trebuie să lucrăm la sancțiuni comune la nivelul G-7, inclusiv Statele Unite și toți cei din lume care își doresc pace”, a declarat Zelenski. „Este foarte important ca fiecare dintre partenerii noștri să susțină această abordare.”