Rusia, pe urmele Greciei

Rusia ar putea să o ia pe urmele Grecia, dacă cheltuielile sociale nu vor fi reduse la timp, iar rezultatul ar putea fi unul tragic. Din acest motiv, preşedintele care va fi ales în 2012, indiferent de nume, va trebui să ia noi  măsuri impopulare, susţine un om de afaceri care figurează pe locul 10 în topul revistei „Forbes“.

„În opinia mea, după 2012 trebuie să ne aşteptăm la o importantă restrângere a cheluielilor sociale. Până în prezent, elita noastră nu a înţeles necesitatea pentru a face o reducere considerabilă la acest capitol în bugetul public. Desigur, au fost anii 1991 (colapsul URSS) şi 1998 ( prăbuşirea rublei) . Apoi monetizarea a avut loc( plata în natură a fost înlocuită cu bani). Era logic ca ajutoarele sociale - directe, dar şi cele indirecte - să reprezinte 50 la sută din cheltuieli, susţine omul de afaceri. 

Acum totul este diferit. „Noi urmăm aceeaşi cale ca Grecia. Impozitul social unic a fost majorat, dar dacă te uiţi la bugetele, de la toate nivelurile, 70 la sută din totalul cheltuielilor bugetare sunt consacrate prestaţiilor sociale. În Grecia, proporţia era de 75 la sută, avertizează omul de afaceri. El subliniază că în ciuda veniturilor mari, în urma creşterii preţurilor la petrol, nu este suficient pentru a umple această gaura.  „În timpul unei recente şedinţe de guvern, unii miniştri au spus că dacă vom trece la o politică de stimulare a inovării, va fi nevoie şi de adoptarea unui nou nivel de planificare bugetară", a confirmat o sursă din Executiv. Mai ales sprijinul financiar pentru întreprinderile inovatoare ar putea fi majorat prin intermediul Fondului rus de dezvoltare tehnologică, începând din 2014. „Noi trebuie să fim realişti. Trebuie să atingem un deficit zero, până în 2015, explică preşedintele comisiei pentru buget şi impozit, din Dumă (camera inferioară a parlamentului rus), Iuri Vassiliev.  Trebuie rezolvată dilema: ori încercăm să reducem cheltuielile şi să creştem eficacitatea (ceea ce va însemnă schimbări structurale în buget, inclusiv în ceea ce înseamnă angajamentele statului), ori ne concentrăm pe creşterea taxelor.

Configuraţia actuală a bugetului reflectă mai degrabă o dimensiune preelectorală, care să nu dăuneze anumitori categorii active ale populaţiei. Dar dezvoltarea pe termen lung şi strategică are nevoie de o altă structură a cheltuielilor. Din acest motiv ar fi logic să  presupunem că viitorul preşedinte trebuie să ia măsuri pentru a reorienta bugetul, susţine directorul  Centrului de Dezvoltare din cadrul Şcoalii Superioare de Economie, Natalia Akindinova. 

RBC Daily (RUSIA) 9 februarie 2011