Președintele El Salvadorului spune că poate „rezolva” criza din Haiti, după ce bandele criminale au dezlănțuit haosul. Cine e liderul lor

Președintele El Salvadorului, Nayib Bukele, a afirmat duminică, într-un mesaj pe platforma X, că poate rezolva criza din Haiti, unde bandele criminale au dezlănțuit haosul în ultimele zile, relatează AFP.

FOTO PROFIMEDIA

„Putem să o rezolvăm. Dar vom avea nevoie de o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU, de consimțământul țării gazdă, și ca toate cheltuielile misiunii să fie acoperite”, a propus Bukele duminică pe platforma X. 

Președintele EL Salvadorului, în vârstă de 42 de ani, se bucură de o popularitate largă atât în propria țară, cât și în America Latină după ce a luat măsuri drastice împotriva bandelor criminale, deși a fost criticat de activiștii pentru drepturile omului care au dat semnale de alarmă privind arestări arbitrare și condiții inumane de detenție.

Biroul de presă al președinției a clarificat ulterior că Bukele „face referire la situația politică și socială pe care o traversează Haiti", fără însă a da detalii în legătură cu felul în care Bukele propune să fie de ajutor națiunii sărace din Caraibe, aflată în pragul colapsului.

Situația din Haiti, o țară mult încercată, a devenit și mai disperată în ultimele zile, după ce grupările infracționale armate, care controlează deja o mare parte din capitala Port-au-Prince, precum și drumurile principale, au lansat un val de atacuri în încercarea de a-l înlătura pe premierul Ariel Henry.

Henry se afla în Kenya în momentul izbucnirii violențelor, iar în prezent ar fi blocat pe  teritoriul american Puerto Rico.

CARICOM, o alianță a națiunilor din Caraibe, a convocat emisari din Statele Unite, Franța, Canada și ONU la o reuniune luni, în Jamaica, pentru a discuta despre situația din Haiti.

Președintele Guyanei, Irfaan Ali, a declarat că vor fi abordate „aspecte critice pentru stabilizarea țării din punctul de vedere al securității și furnizarea de asistență umanitară urgentă".

Președintele El Salvador a lansat în martie 2022 războiul împotriva bandelor decretând stare de urgență și suspendând drepturi civile precum emiterea mandatelor de arestare.

În temeiul acestei dispoziții, autoritățile au reținut aproximativ 75.000 de presupuși gangsteri, mulți dintre ei fiind încarcerați într-o închisoare construită special pentru membrii bandelor criminale.

Cel puțin 7.000 au fost ulterior eliberați.

Bukele a fost reales cu peste 80% din voturi în februarie și este creditat pe scară largă pentru reducerea numărului de omucideri la cea mai mică rată din ultimele trei decenii.

Tacticile sale au fost lăudate și imitate de autoritățile din America Latină care luptă să combată infracționalitatea de acest gen, din Ecuador până în Argentina.

În ultimele zile, el a redistribuit pe Twitter mai multe imagini cu infractori închiși din cea mai violentă provincie argentiniană, unde guvernatorul a pus în aplicare o campanie de reprimare a bandelor în stil Bukele.

De ce e haos în Haiti

În timp ce situația din Haiti se deteriorează pe zi ce trece - premierul țării, văzut ultima dată în Puerto Rico, negociindu-și întoarcerea în țară, dar cu o soartă incertă - lumea se întreabă dacă țara se va afunda în haos, relatează AP.

În ceea ce privește cea mai recentă criză, există tentația de a pune violențele pe seama sărăciei cronice, trecutului colonial, defrișării extinse și amestecului european și american.

Potrivit mai multor experți consultați de AP, cauza imediată e mai degrabă dependența crescândă a liderilor țării de bandele stradale.

Haiti nu a mai avut o armată permanentă sau o forță de poliție națională bine finanțată și robustă de zeci de ani.

ONU și SUA au venit și au plecat. Fără o tradiție solidă a unor instituții politice cinstite, liderii haitieni au folosit civili înarmați în calitate de instrumente de exercitare a puterii.

Puterea statului a slăbit tot mai mult, iar acum bandele încearcă să le ia locul.

Liderii bandelor țin conferințe de presă și mulți îi văd ca pe viitori participanți la negocierile privind viitorul țării.

Cum a ajuns Haiti în această situație

După ce armata l-a răsturnat pe președintele Jean-Bertrand Aristide în anii 1990, țara a fost supusă unui embargo care a ruinat firava clasă de mijloc a țării, a comentat Michael Deibert, autorul mai multor cărți despre istoria Haiti.

După care o forță ONU susținută de SUA i-a înlăturat pe liderii loviturii de stat din 1994, iar o ajustare structurală sponsorizată de Banca Mondială a dus la importul de orez din SUA și a devastat societatea agricolă rurală, a explicat Deibert.

Tinerii fără loc de muncă au năvălit în Port-au-Prince și s-au alăturat bandelor. Politicienii au început să îi folosească ca aripă armată ieftină. Aristide, un preot devenit politician, a căpătat notorietate pentru că făcea uz de gangsteri.

În decembrie 2001, polițistul Guy Philippe a atacat Palatul Național într-o tentativă de lovitură de stat, iar Aristide a cerut gangsterilor să se revolte din mahalale, a declarat Deibert.

„Nu poliția apăra Palatul Național al guvernului lor", și-a amintit Deibert, care a fost acolo. „Erau mii de civili înarmați".

„Acum, există acești diverși politicieni care au colaborat cu aceste bande ani de zile și... le-a explodat totul în față", a continuat el.

Cum a afectat Haiti o slabă intervenție străină?

Multe dintre bande s-au retras în fața MINUSTAH, o forță ONU înființată în 2004.

Rene Preval, singurul președinte ales în mod democratic care a câștigat și a finalizat două mandate într-o țară cunoscută pentru tulburările politice, a adoptat o poziție dură față de bande, oferindu-le posibilitatea de a alege între „dezarmare sau ucidere", a comentat Robert Fatton, profesor de guvern și afaceri externe la Universitatea din Virginia.

Liderii care i-au urmat au fost, în cel mai bun caz, indulgenți cu bandele și, în cel mai rău caz, în cârdășie cu acestea, a spus el.

Fatton a explicat că fiecare actor cheie din societatea haitiană avea bandele sale, menționând că situația actuală nu este singulară, dar s-a deteriorat într-un ritm mai rapid.

„În ultimii trei ani, bandele au început să câștige autonomie. Iar acum sunt o putere de sine stătătoare", a spus el, comparându-le cu un „mini-stat mafiot".

„Autonomia bandelor a atins un punct critic. Acesta este motivul pentru care sunt capabile acum să impună anumite condiții guvernului însuși", a declarat Fatton.

„Cei care au creat bandele au creat un monstru. Iar acum monstrul poate că nu este în totalitate la conducere, dar are capacitatea de a bloca orice fel de soluție", a mai spus el.

Bandele, împreună cu mulți politicieni și oameni de afaceri haitieni, câștigă bani dintr-un anasamblu de „taxe” ilicite obținute prin extorcare, răpiri și contrabandă cu droguri și arme, a subliniat Fatton.

„Există tot felul de rețele criminale în zonă", a spus el.

În opinia lui Preval, bandele, politicienii și oamenii de afaceri au extras fiecare dolar pe care îl puteau extrage, a declarat Francois Pierre-Louis, profesor de științe politice la Queens College din cadrul The City University of New York.

„A fost o casă deschisă pentru bande, droguri, țara, practic... a devenit un stat narcotraficant. Practic, bandele au primit putere, și nu numai că au primit putere, dar au avut și protecție din partea statului, politicieni care le protejau” a subliniat el.

Cel mai puternic om din Haiti?

„Și mie îmi place Martin Luther King", îi dezvăluia gangsterul Jimmy Chérizier jurnalistului Jon Lee Anderson de la New Yorker, când s-au întâlnit anul trecut. „Doar că lui nu-i plăcea să lupte cu arme, or eu lupt cu arme".

Uimitoarea insurecție a bandelor criminale împotriva guvernului haitian l-a catapultat pe Chérizier, un mafiot de 47 de ani, pe prima pagină a ziarelor internaționale, relatează The Guardian.

În ultimii cinci ani, Chérizier, principalul purtător de cuvânt al revoltei bandelor împotriva primului ministru Ariel Henry - a primit mai reporteri străini pe domeniul său  cărora le-a vorbit despre ceea ce el numește cruciada sa nobilă - deși sângeroasă - pentru a apăra săracii din orașele înfometate ale Haiti.

„Eu nu sunt un hoț. Nu sunt implicat în răpiri. Nu sunt un violator. Duc doar o luptă socială", declara Chérizier pentru Associated Press anul trecut, din fața unei case ciuruite de gloanțe.

Într-un interviu acordat în 2022 publicației Vice, Chérizier a numit armata sa zdrențuită „o structură și o forță sociopolitică care luptă în numele celor vulnerabili".

Născut în anii 1970, în timpul domniei brutale și corupte a lui Baby Doc Duvalier, Chérizier a dezvăluit că are șapte frați și și-a pierdut tatăl la vârsta de cinci ani. Au crescut în Delmas, una dintre comunitățile dărăpănate din Port-au-Prince pe care o conduce acum, de către o mamă care vindea pui prăjit pe străzi.

După spusele lui Chérizier, ocupația mamei sale a fost cea care i-a atras porecla „Barbecue”, deși mulți susțin că de fapt are legătură cu obiceiul său de a-și incinera victimele.

Înainte de a se impune ca cel mai influent cap de bandă din Haiti, Chérizier a fost membru al poliției naționale. A lucrat pentru Unité départementale de maintien d'ordre, o unitate de antirevoltă ai cărei membri au fost acuzați că au împușcat mortal protestatari.

A fost expulzat din forțele de ordine în 2018 pentru presupusa implicare într-o serie de crime, inclusiv un masacru în acel an într-o mahala numită La Saline, în care 71 de persoane au fost ucise, șapte femei violate și 400 de case incendiate.

Chérizier, care conduce o alianță de bande numită „Familia G9 și Aliații” a negat că a comis vreo infracțiune. Însă fostul ofițer de poliție a fost sancționat atât de SUA, cât și de ONU pentru presupusele sale crime. G9 controlează unele dintre cele mai mari mahalale din Port-au-Prince și cele mai importante artere rutiere, ceea ce i-a permis lui Chérizier să paralizeze țara în mai multe rânduri, tăind aprovizionarea cu benzină și forțând închiderea școlilor și a spitalelor.

La fel ca mulți dintre șefii crimei haitiene, Chérizier este, totodată, un om cu legături politice la nivel înalt. Se zvonește că ar fi un apropiat al fostului președinte Jovenel Moïse, asasinat în 2021.

„Chérizier este atrăgător și este într-adevăr un politician înnăscut... când l-am întâlnit, am știut imediat că [el] este o forță de luat în seamă", a scris corespondentul Sky News Stuart Ramsay după întâlnirea lor din 2023.

„El se vede pe sine ca pe un revoluționar care luptă împotriva corupției întunecate a guvernului și a oamenilor de afaceri oligarhi, dar nu vă lăsați înșelați, este un gangster în toată regula".

„Oferă femeilor cadouri de Ziua Mamei. Dă bani familiilor care nu au mijloacele necesare pentru a-și trimite copiii la școală. Dar oamenii sunt conștienți că el este și unul dintre principalii responsabili pentru coșmarul pe care îl trăiesc", a explicat Diego Da Rin, expert al Grupului Internațional de Criză din Haiti.

Coșmarul a atins noi culmi săptămâna aceasta, după ce Chérizier a anunțat că va conduce un atac masiv al bandelor împotriva guvernului lui Henry și a ordonat ca oamenii săi înarmați să iasă pe străzi pentru a semăna haos. De la începutul atacurilor, la 29 februarie, infractorii au incendiat zeci de întreprinderi și secții de poliție, au forțat închiderea aeroportului internațional, au eliberat din închisoare mii de infractori înrăiți și au asediat portul.

„Din nefericire, Barbecue este acum cel mai puternic om din Haiti", a apreciat Judes Jonathas, un consultant independent stabilit în Port-au-Prince.