Predicția unui fost premier cu privire represaliile Israelului, după atacul iranian cu rachete: Este imperativ să existe o ripostă

Este tardiv pentru a atenua semnificativ ambițiile nucleare ale Teheranului, însă, cel mai probabil, Israelul va lansa un atac „masiv” asupra instalațiilor petroliere ale Iranului, a prezis fostul premier israelian Ehud Barak într-un interviu. Totodată, nu ar fi exclus un atac simbolic asupra unei ținte militare legate de programul său nuclear, a mai spus acesta, relatează The Guardian.

Ehmud Barack a fost ministru al apărării între 2007 și 2013 FOTO PROFIMEDIA

„Israelul are necesitatea stringentă, chiar imperativă, de a răspunde. Cred că nicio națiune suverană de pe Pământ ar putea să nu răspundă”, a apreciat Barak în legătură cu atacul iranian cu peste 180 de rachete asupra Israelului, marți, din care majoritatea au fost interceptate. Unele rachete au trecut însă de apărarea antiaeriană, aterizând în preajma unor zone dens populate și a unor baze militare israeliene.

Fost premier, dar și fost ministru al apărării, ministru de externe și șef al Statului Major, Barak a apreciat că e posibil ca atacul de represalii să urmeze tiparul atacului asupra infrastructurii rebelilor Houthi, duminică, când Israelul a lovit instalații petroliere și centrale electrice din portul yemenit Hodeidah. Bombardamentul a fost lansat după ce rebelii au lansat rachete asupra aeroportului internațional de lângă Tel Aviv.

„Cred că am putea vedea ceva de acest fel. Ar putea fi un atac masiv și s-ar putea repeta de mai multe ori”, a spus el pentru Guardian.

Barak, acum în vârstă de 82 de ani, a afirmat că au existat, totodată, propuneri în Israel, conform cărora statul evreu ar trebui să profite de această oportunitate pentru a bombarda instalațiile nucleare ale Iranului. În opinia sa însă, atare lovituri probabil că nu vor fi de natură să limiteze în mod semnificativ programul nuclear iranian.

În perioada în care a fost ministru al Apărării (2007-2013), Barak s-a numărat printre cei mai înverșunați susținători ai bombardării instalațiilor nucleare iraniene, eșuând însă să-i convingă pe președinții americani, mai întâi pe George Bush și apoi pe Barack Obama, să ia parte la o atare campanie. 

Miercuri, președintele american Joe Biden și-a exprimat opoziția față de un atac israelian împotriva siturilor nucleare iraniene.

În schimb, Biden a declarat joi că au avut loc discuții la Washington cu privire la un posibil atac israelian asupra sectorului petrolier al Iranului, dar nu a oferit detalii sau clarificat dacă SUA vor sprijini un astfel de atac.

„Există unii comentatori și chiar niște oameni din cadrul instituției de apărare care au ridicat întrebarea: de ce naiba să nu lovim programul militar nuclear?” a spus Barak. „În urmă cu peste un deceniu, eram probabil cea mai războinică persoană din conducerea israeliană, argumentând că ideea merita serios luată în considerare, întrucât exista capacitatea reală de a le întârzia [programul] cu câțiva ani”, a adăugat fostul premier israelian.

„Nu este cazul în acest moment, pentru că Iranul este o țară în pragul armei nucleare de facto”, a argumentat el. „Nu au încă o armă – le-ar putea lua  un an să o aibă, și chiar jumătate de deceniu pentru a avea un mic arsenal. Practic, nu îi poți întârzia cu ușurință în vreun mod semnificativ.”

În baza unui acord nuclear multilateral din 2015, Teheranul a acceptat restricții stricte privind îmbogățirea cu uraniu și alte elemente ale programului său în schimbul reducerii sancțiunilor, dar acel acord s-a prăbușit în mod constant de la retragerea SUA din acel acord în mandatul lui Donald Trump (2018).

Iranul are acum un stoc de uraniu îmbogățit de 30 de ori mai mare decât limita convenită în 2015 și îmbogățește uraniul la o puritate de până la 60%, care, în ceea ce privește procesarea suplimentară necesară, este foarte aproape de pragul necesar de 90% pentru a crea o armă. Conform acordului din 2015, perioada de care ar avea nevoie pentru a produce o bombă nucleară, era de cel puțin un an. Acum însă, ar fi la câteva săptămâni de producerea uneia.

Israelul ar putea lansa un atac „simbolic” asupra instalațiilor nucleare

Barak este de părere că există presiuni în cadrul guvernului Netanyahu pentru a exista cel puțin o lovitură simbolică împotriva programului nuclear iranian.

„Ar putea provoca ceva daune, dar chiar și acest lucru ar putea fi perceput de unii dintre planificatori ca meritând riscul, deoarece alternativa este să stăm cu mâinile în sân și să nu facem nimic”, a spus Barak. „Deci, probabil, va exista și o încercare de a lovi anumite ținte legate de programul nuclear.”

În timp ce Barak consideră că un răspuns militar israelian semnificativ la atacul militar iranian de marți seara este în circumstanțele actuale inevitabil și legitim, el susține că alunecarea către un război regional ar fi putut fi evitată mult mai devreme, dacă Netanyahu ar fi fost deschis unui plan promovat de SUA de a obține sprijinul țărilor arabe pentru un guvern palestinian postbelic în Fâșia Gaza care să înlocuiască Hamas.

„Au existat probabil mai multe oportunități de a limita acest conflict înainte de a se transforma într-o ciocnire la scară largă în Orientul Mijlociu. Din motive care nu pot fi explicate de niciun fel de gândire strategică, Netanyahu a respins orice fel de discuție despre ceea ce numim „a doua zi”.

„Nu dau vina pentru întregul eveniment pe Netanyahu. Aceasta este, practic, vina Hamas și a Hezbollah și a Iranului care le sprijină”, a spus Barak. „Avem responsabilitatea de a acționa conform unei anumite logici inerente prin care să înțelegem situația, oportunitatea și constrângerile. Există o veche zicală romană: „Dacă nu știi în ce port vrei să ajungi, niciun vânt nu te va duce acolo”.