Poate fi Iranul „scos din joc” într-o singură noapte? O analiză a cifrelor și țintelor

Afirmația președintelui american Donald Trump potrivit căreia întregul Iran ar putea fi „scos din joc” într-o singură noapte nu se aliniază cu capacitățile militare reale ale Statelor Unite și ale Israelului, susține un analist militar, citat de CNN.

Pod în construcție, lovit de americani în Iran/FOTO:X

Peter Layton, cercetător la Griffith Asia Institute și fost ofițer în cadrul Forțelor Aeriene Regale Australiene, a analizat ce resurse ar putea fi mobilizate de SUA și Israel pentru a distruge sute de centrale electrice și, posibil, sute de mii de poduri în decurs de 24 de ore.

Într-un exercițiu teoretic, Layton a realizat un calcul orientativ privind un astfel de scenariu ipotetic.

Potrivit acestuia, un grup de șase bombardiere stealth B-2 ar putea transporta, într-o singură misiune, până la 96 de bombe de tip Joint Direct Attack Munition (JDAM) de aproximativ 900 de kg. În ipoteza în care ar efectua două misiuni într-o zi, totalul ar ajunge la 192 de bombe, dacă toate ar lovi țintele vizate.

La acestea s-ar putea adăuga o forță comună americano-israeliană formată din 40 de avioane F-15, fiecare capabil să transporte șase bombe JDAM de 900 de kilograme, ceea ce ar însemna încă aproximativ 240 de bombe.

În total, rezultatul ar fi de 332 de muniții pentru un număr mult mai mare de obiective potențiale.

Chiar și în scenariul în care toate bombele și-ar atinge țintele, efectul nu ar fi neapărat decisiv, avertizează Layton.

„Ar produce un anumit nivel de distrugere pentru fiecare țintă, dar este puțin probabil să distrugă poduri de dimensiuni medii sau mari (în funcție de mai mulți factori). Centralele electrice sunt, în general, obiective foarte mari, care necesită o planificare atentă pentru ca o singură lovitură să producă daune semnificative. În plus, acestea sunt structuri <<întărite>>, construite cu mult beton armat”, a explicat analistul.

Totuși, acesta nu minimalizează impactul unor eventuale atacuri.

„Dacă reușești să pătrunzi în interior, poți avaria generatoarele, iar acestea nu sunt componente care pot fi înlocuite ușor sau rapid”, a adăugat Layton, referindu-se la infrastructura energetică.

Desigur, în ecuație ar putea fi incluse și bombardiere B-1 (cu o capacitate de aproximativ 24 de bombe JDAM fiecare) sau B-52 (circa 20 de bombe JDAM fiecare). Cu toate acestea, chiar și în aceste condiții, capacitatea de a „neutraliza” întregul Iran într-o singură noapte rămâne, în cel mai bun caz, discutabilă.

Trump ar fi identificat o soluție de evitare a acuzațiilor de crime de război

Potrivit publicației Politico, Pentagonul extinde lista obiectivelor energetice din Iran care pot fi vizate, incluzând instalații „cu dublă utilizare” — infrastructuri care furnizează combustibil și electricitate atât populației civile, cât și forțelor armate. Această abordare ar putea reprezenta o modalitate de a evita eventuale acuzații de crime de război la adresa administrației președintelui american Donald Trump, în cazul unor lovituri asupra infrastructurii civile.

Doi oficiali ai Pentagonului au declarat că planificatorii militari revizuiesc lista țintelor, în contextul în care forțele americane și israeliene caută noi obiective după cinci săptămâni de atacuri asupra infrastructurii militare iraniene.

Trump se confruntă cu o dilemă strategică: opțiunile pentru ținte militare convenționale din Iran se reduc, în timp ce regimul de la Teheran continuă să exercite presiuni asupra economiei globale prin blocarea Strâmtorii Hormuz — un punct-cheie pentru transportul petrolului. O alternativă ar fi desfășurarea de forțe terestre, ceea ce ar putea declanșa un conflict prelungit, nepopular în rândul opiniei publice americane. O altă opțiune ar fi vizarea infrastructurii civile, însă aceasta ar ridica probleme de conformitate cu dreptul internațional și ar putea conduce la acuzații de crime de război. Noua abordare, utilizată și de Israel, este văzută ca o posibilă soluție de compromis.

Totuși, potrivit unui oficial, există dezbateri în cadrul Pentagonului privind limitele acestei strategii — în special în ceea ce privește delimitarea între ținte militare și civile, cum ar fi instalațiile de desalinizare a apei, care ar putea fi considerate obiective legitime dacă sunt utilizate și de forțele armate.

Campania de bombardamente americano-israeliană a evitat până acum sistemele de alimentare cu energie și combustibil ale țării. Însă, pe fondul frustrării crescânde la Casa Albă față de refuzul Iranului de a ceda, cel puțin public, în raport cu cererile americane, lista potențialelor ținte a fost extinsă.

Convențiile de la Geneva, care stabilesc cadrul dreptului internațional umanitar, permit o anumită flexibilitate în cazul obiectivelor utilizate atât în scop civil, cât și militar.

Cine aprobă țintele?

„Înainte de aprobarea țintelor, acestea trec printr-o evaluare juridică operațională. Unele obiective de infrastructură civilă, dacă sunt utilizate și de armată, pot constitui ținte legitime conform legilor războiului. Există îngrijorări justificate că s-ar putea depăși aceste limite, însă există mecanisme de control și echilibru”, a declarat Sean Timmons, avocat specializat în cazuri privind personalul militar.

În același timp, anul trecut, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a redus semnificativ personalul din structurile Pentagonului responsabile cu identificarea țintelor militare și prevenirea victimelor civile, ceea ce ar putea slăbi mecanismele de supraveghere.

Numărul angajaților implicați în aceste procese a fost redus de la aproximativ 200 la mai puțin de 40. Aceștia aveau rolul de a sprijini comandanții militari în alegerea unor ținte care să minimizeze pierderile civile și de a analiza ulterior impactul loviturilor, pentru a îmbunătăți protecția civililor. Luna trecută, Hegseth a anunțat că va continua reducerea personalului juridic care consiliază comandanții cu privire la legalitatea operațiunilor.

Timmons a subliniat, de asemenea, că Trump a făcut apel în repetate rânduri la populația iraniană să contribuie la răsturnarea regimului. Atacurile asupra infrastructurii civile esențiale ar putea contraveni acestui obiectiv.

„Dacă scopul este într-adevăr reducerea capacității militare… bombardamentele nediscriminatorii nu fac decât să amplifice suferința populației”, a afirmat el.

În cadrul unei conferințe de presă susținute luni, 6 aprilie, dedicate conflictului cu Iranul, Trump a declarat că populația iraniană ar sprijini loviturile asupra infrastructurii energetice.

„Sunt dispuși să suporte acest lucru în numele libertății. Ei vor ca noi să continuăm bombardamentele”, a spus el.

Trump a amenințat că va ordona atacuri asupra infrastructurii marți, 7 aprilie, în cazul în care nu se ajunge la un acord cu Iranul.

De asemenea, acesta a afirmat că „nu este preocupat” de bombardarea centralelor electrice civile, susținând că Iranul este cel care comite crime de război. În opinia sa, un astfel de „crimă” ar fi să se permită regimului iranian să obțină armament nuclear.

Anterior, s-a relatat că Pentagonul rămâne fără ținte strategice majore în Iran, în ciuda faptului că Trump insistă asupra continuării atacurilor. Dificultatea constă în faptul că, în prezent, accesul la obiective militare este extrem de limitat fără o intervenție terestră, iar rachetele balistice rămase în Iran sunt tot mai greu de lovit, fiind, cel mai probabil, amplasate în buncăre fortificate.