O țară membră NATO blochează acordul privind un angajament pe termen lung pentru sprijinirea Ucrainei, cu doar câteva zile înainte de summit-ul de la Ankara

Statele membre NATO nu au ajuns încă la un consens privind un program de sprijin militar pe doi ani pentru Ucraina, cu doar câteva zile înaintea summitului Alianței ce se va desfășura în perioada 7-8 iulie la Ankara. Potrivit publicației germane Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), care citează surse diplomatice, divergențele persistă în privința angajamentelor pentru anul 2027.

NATO, în fața unor noi provocări/FOTO:nato.info

Diplomații aliați au convenit deja asupra proiectului declarației finale care prevede alocarea a 70 de miliarde de euro în 2026 pentru echipamente militare, instruire și alte forme de sprijin destinate Ucrainei.

Discuțiile se concentrează însă asupra unei alte componente a documentului, care ar urma să confirme caracterul multianual al sprijinului occidental. Proiectul prevede ca statele membre să își reafirme angajamentul suveran de a menține cel puțin același nivel al asistenței și în 2027.

Italia se opune includerii unei referiri explicite la anul 2027

Potrivit surselor citate de FAZ, Italia se opune includerii unei referiri explicite la anul 2027, motiv pentru care formularea nu a fost încă aprobată. Ambasadorii statelor membre urmează să reia negocierile joi, în încercarea de a depăși blocajul înainte de începerea summitului.

Pentru numeroși aliați, asumarea unui angajament pe termen lung reprezintă unul dintre principalele obiective politice ale reuniunii. Germania s-a numărat printre statele care au susținut în mod activ includerea unei astfel de prevederi în declarația finală.

Documentul nu stabilește însă un mecanism obligatoriu de repartizare a contribuțiilor financiare între statele membre. Totodată, suma de 70 de miliarde de euro nu reflectă o nouă evaluare a necesităților militare ale Ucrainei.

Aceasta este alcătuită din 30 de miliarde de euro deja prevăzute prin programul de împrumut al Uniunii Europene destinat Ucrainei și alte 40 de miliarde de euro convenite de aliați la summitul NATO de la Washington din 2024. Dacă același nivel de sprijin ar fi menținut și în 2027, valoarea totală a ajutorului pentru cei doi ani ar ajunge la 140 de miliarde de euro.

La summitul de la Washington, desfășurat în 2024, aliații au convenit să ofere Ucrainei cel puțin 40 de miliarde de euro sub formă de asistență militară în anul următor. La acel moment, fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, propusese extinderea angajamentului pentru încă un an, însă inițiativa nu a întrunit sprijinul necesar.

Potrivit FAZ, unul dintre principalii opozanți a fost administrația președintelui american de atunci, Joe Biden, care a argumentat că nu poate impune obligații viitorului președinte și Congresului SUA. În final, liderii NATO au decis doar să reanalizeze nivelul sprijinului la următorul summit.

Între mijlocul anului 2024 și mijlocul anului 2025, statele Alianței au furnizat Ucrainei peste 50 de miliarde de euro în asistență militară, aproximativ 40% din această sumă fiind acoperită de Statele Unite.

După instalarea administrației președintelui Donald Trump, Washingtonul a suspendat acordarea unor noi pachete de ajutor militar, ceea ce a transferat cea mai mare parte a efortului financiar către statele europene și Canada.

În acest context, includerea unei sume concrete în proiectul declarației este considerată de mai multe state membre drept un semnal pozitiv. Potrivit diplomaților, adoptarea unui angajament pe doi ani ar transmite un mesaj politic și mai puternic privind continuitatea sprijinului pentru Kiev.

Aliații nu au reușit însă nici de această dată să convină asupra unei formule de repartizare proporțională a costurilor

Germania, alături de Suedia, Danemarca, Norvegia, Țările de Jos și statele baltice, a susținut introducerea unui mecanism care să reflecte capacitatea economică a fiecărei țări.

În primăvară, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a sprijinit propunerea Estoniei potrivit căreia fiecare stat membru ar urma să aloce anual 0,25% din produsul intern brut pentru sprijinul militar acordat Ucrainei. Fără contribuția Statelor Unite, această formulă ar putea genera aproximativ 60 de miliarde de euro anual, în plus față de fondurile provenite din programul de împrumut al Uniunii Europene.

Inițiativa a fost însă blocată de Franța, Italia și Spania, ale căror contribuții actuale sunt sub nivelul propus. Aceste state susțin că participă deja la finanțarea programului european în funcție de dimensiunea economiilor lor și consideră că restul contribuțiilor trebuie să rămână voluntare.

Germania intenționează să contribuie cu aproximativ 11,5 miliarde de euro, fiind unul dintre cei mai importanți finanțatori ai noului pachet, alături de Marea Britanie, Danemarca, Țările de Jos și Suedia.

Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a propus încă din luna mai dublarea sprijinului pentru Ucraina prin completarea fondurilor europene cu un volum similar de asistență militară bilaterală. Potrivit estimărilor guvernului de la Berlin, Ucraina va avea nevoie în acest an de încă 8 până la 10 miliarde de euro, peste programele deja aprobate.

Germania consideră, de asemenea, că includerea unor angajamente clare în declarația finală ar permite o monitorizare mai transparentă a contribuțiilor fiecărui stat, inclusiv prin rapoarte periodice prezentate de secretarul general al NATO.

În timpul vizitei sale la Washington, ministrul Johann Wadephul a discutat cu secretarul de stat american Marco Rubio despre împărțirea responsabilităților financiare și pregătirea summitului NATO.

„Canada și aliații europeni suportă deja aproximativ 98% din costurile sprijinului militar acordat Ucrainei. Dorim și trebuie să facem mai mult pentru a garanta că Ucraina va beneficia de același nivel de asistență nu doar în acest an, ci și în anul următor. Numai un astfel de angajament îl poate convinge pe Vladimir Putin că Ucraina este pregătită pentru un conflict de durată și că este momentul negocierilor”, a declarat oficialul german.

FAZ mai notează că proiectul declarației finale include și formularea potrivit căreia „Ucraina contribuie la securitatea transatlantică”. Potrivit publicației, statele europene nu au reușit însă să obțină acordul Statelor Unite pentru un text mai ferm, care să afirme în mod explicit că securitatea Ucrainei este inseparabilă de securitatea întregii Europe.

Planurile de a găzdui următorul summit NATO în Albania, în 2027, sunt amenințate din cauza opoziției administrației Trump și a nemulțumirii unor membri ai alianței față de cheltuielile reduse pentru apărare ale Tiranei, a relatat Reuters , citând un diplomat NATO, un oficial european și alte trei persoane familiarizate cu discuțiile.

Unde va avea loc următorul summit?

Conform surselor, proiectul declarației finale a summitului NATO, care va avea loc săptămâna viitoare la Ankara, nu menționează în prezent organizarea următoarei reuniuni a liderilor Alianței în Albania, deși această decizie a fost anunțată oficial anterior.

Problema a apărut pe fondul încercărilor membrilor europeni NATO de a-i demonstra lui Donald Trump că își îndeplinesc angajamentele de creștere a cheltuielilor pentru apărare și că încearcă să evite disputele deschise cu președintele SUA.

Incertitudinea din jurul summitului albanez a apărut și după ce Reuters a relatat în aprilie că NATO ia în considerare anularea summitelor sale anuale , o mișcare care ar putea evita întâlniri potențial tensionate cu Trump în viitor.

Unul dintre interlocutorii agenției a remarcat că nivelul actual al cheltuielilor pentru apărare ale Albaniei ar putea provoca o reacție dură din partea președintelui SUA dacă această țară va găzdui summitul în 2027.

„Dacă NATO va organiza un summit în Albania în 2027, Trump s-ar putea înfuria, ceea ce va provoca titluri negative”, a declarat sursa.

Diplomatul european a relatat că ultima versiune a proiectului de declarație precizează doar că liderii așteaptă următoarea întâlnire, fără a specifica însă locul și data desfășurării acesteia.

Un purtător de cuvânt al guvernului albanez, comentând pentru Reuters lipsa menționării țării în document, a subliniat că „proiectele sunt doar proiecte, nu decizii finale”.

Casa Albă a refuzat să comenteze. Un reprezentant al NATO a mai declarat că Alianța nu are încă o poziție oficială pe această temă.

Cheltuielile pentru apărare în centrul atenției

În ultimii ani, declarațiile finale ale summitelor NATO au inclus în mod tradițional informații despre locația următoarei reuniuni a liderilor.

În timpul summitului de la Haga de anul trecut, aliații au anunțat oficial că, după întâlnirea din Turcia din 2026, următorul summit ar trebui să aibă loc în Albania.

La același summit, țările NATO, ca răspuns la cerințele lui Donald Trump, au convenit să majoreze cheltuielile totale pentru apărare și domenii conexe la 5% din PIB în următorul deceniu.

Din această sumă, 3,5% din PIB ar trebui direcționate direct către apărare — arme, trupe și infrastructură militară, iar alte 1,5% din PIB — către domenii conexe, inclusiv securitatea cibernetică.

În ciuda creșterilor semnificative ale bugetelor militare în multe țări NATO, unii membri ai Alianței încă nu au atins nici măcar obiectivul anterior de 2% din PIB.

„Dacă ne uităm la obiectivul de 2%, aproape toți aliații îl îndeplinesc deja. Anul trecut, Albania, Republica Cehă și Slovenia nu au făcut-o, dar au declarat clar că o vor depăși anul acesta. Per total, este vorba de un număr foarte mic de țări ”, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, la începutul acestei luni.

Albania promite să își mărească cheltuielile

Guvernul albanez a declarat pentru Reuters că finalizează deciziile financiare necesare pentru a alinia cheltuielile țării pentru apărare în 2026 cu acordurile încheiate de aliați la un summit de la Haga.

Potrivit guvernului, după aprobarea măsurilor relevante în zilele următoare, cheltuielile totale ale Albaniei pentru apărare și domenii conexe în 2026 se vor ridica la 2,6% din PIB, conform metodologiei NATO.

Dintre acestea, 2,2% din PIB vor fi alocate cheltuielilor de bază pentru apărare, iar alte 0,4% din PIB altor domenii legate de apărare și securitate.

Un diplomat european a remarcat că Albania ar putea totuși găzdui în cele din urmă summitul NATO. „Ei măresc costurile, să vedem cum se termină. Încă mai cred că următorul summit va avea loc în Albania”, a spus el.