O capitală, în pragul catastrofei. Orașul riscă să fie primul din lume care rămâne complet fără apă până în 2030
0O capitală cu o populație de aproximativ 7 milioane de locuitori se confruntă cu o criză existențială, avertizează organizația internațională Mercy Corps. Potrivit unui raport recent, orașul ar putea deveni primul centru urban modern care rămâne complet fără apă, până cel târziu în anul 2030.
Cauza principală o reprezintă o combinație devastatoare de urbanizare accelerată, lipsă de reglementare și efectele schimbărilor climatice. Astfel, nivelul apelor subterane din capitala Afganistanului, Kabul, a scăzut cu până la 30 de metri în ultimii 10 ani, iar aproape jumătate dintre puțurile forate – principala sursă de apă potabilă – s-au epuizat, potrivit The Guardian.
„Este nevoie urgentă de o mobilizare internațională pentru a documenta și soluționa această criză. Lipsa apei înseamnă deplasări în masă și mai multă suferință pentru poporul afgan”, a declarat Dayne Curry, directorul Mercy Corps în Afganistan.
Apă contaminată, costuri uriașe, datorii în creștere
Pe lângă secetă, locuitorii din Kabul se confruntă și cu problema contaminării apei. Până la 80% din apa subterană a orașului este considerată nepotabilă, conținând niveluri ridicate de salinitate, dejecții și arsenic.
Unele gospodării alocă până la 30% din veniturile lunare pentru apă, iar peste două treimi dintre locuitori au acumulat datorii pentru a-și asigura necesarul zilnic.
„Lipsa apei este una dintre cele mai grele probleme. Nicio familie nu este ocolită, mai ales cele cu venituri mici. Apa bună, din puț, pur și simplu nu mai există”, a spus o profesoară din cartierul Khair Khana.
Companii private forează puțuri noi și vând apa populației la prețuri duble. Dacă înainte o familie plătea aproximativ 6,30 lire sterline pentru o cantitate de apă livrată la 10 zile, acum aceeași cantitate costă 12,60 lire.
Doar 3% din necesarul estimat a fost acoperit
Creșterea populației de șapte ori din 2001 încoace, în lipsa unei guvernări centrale funcționale, a dus la o criză structurală. În primele luni ale lui 2025, ONU a anunțat că doar 8,4 milioane de dolari din cele 264 de milioane necesare pentru programele de apă și canalizare au fost primite.
Situația este și mai critică după retragerea masivă a finanțării internaționale. Peste 3 miliarde de dolari au fost înghețați de la revenirea talibanilor la putere, în 2021. SUA au tăiat recent peste 80% din fondurile USAID, agravând și mai mult criza.
„Putem arunca milioane în soluții temporare, dar problema va persista fără investiții reale în infrastructură durabilă. Din păcate, din cauza contextului politic, guvernele străine ezită”, a explicat directorul Mercy Corps în Afganistan.
Conducta din râul Panjshir
Un proiect major care ar putea reduce dependența Kabulului de apele subterane este conducta din râul Panjshir, care ar putea aduce apă potabilă pentru 2 milioane de locuitori. Proiectul este finalizat tehnic, dar așteaptă finanțare. Costul estimat este de 170 de milioane de dolari.
„Nu mai avem timp pentru dezbateri bugetare. Kabul este în mijlocul unei furtuni fără cale de întoarcere dacă nu se acționează imediat”, a declarat dr. Najibullah Sadid, expert în managementul resurselor de apă.
Se încarcă comentariile...
