Niall Ferguson: 5 motive pentru atacarea preventivă a Iranului

Proaspăt întors de la Conferinţa de securitate de la Herzliya (Israel), istoricul Niall Ferguson, un susţinător al candidatului Mitt Romney, s-a alăturat celor care pledează în favoarea eliminarii programului nuclear iranian printr-o lovitură militară preventivă.

„Războiul este un rău. Dar uneori, un război preventiv poate fi un rău mai mic decât o politică conciliatoristă”, crede istoricul de la Harvard. Pentru el, atmosfera de acum din Orientul Mijlociu seamănă teribil de mult cu lunile de dinaintea Războiului de Şase Zile din 1967, când Israelul a atacat „preemptiv” Egiptul. În cel mai recent editorial al său din Newsweek, Niall Ferguson demontează argumentele celor care spun ca un atac împotriva Iranului este o idee proastă: 

1. Un Iran nuclear nu este o ameninţare existenţială, spun adversarii unei lovituri militare împotriva programului său nuclear. Istoria arată că statele devin mai puţin predispuse să-şi asume politici riscante, atunci când îşi dezvoltă un arsenal militar nuclear. Dimpotrivă, Niall Ferguson nu crede în auto-moderarea responsabilă a regimului de la Teheran: ”Oare ar trebui să credem că o teocraţie revoluţionară şiită s-ar transforma peste noapte într-un discipol calculat, sobru al şcolii realiste…doar pentru că a achiziţionat arme de distrugere în masă? E ca şi cum, oamenii de ştiinţă germani ar fi dezvoltat o armă nucleară, iar cel de-al doilea război mondial s-ar fi terminat cu un aranjament impus de Liga Naţiunilor”. Pentru Niall Ferguson, cel mai mare pericol în Orientul Mijlociu nu este un război preventiv lansat împotriva programului nuclear al Teheranului, ci idealismul unui Vest care nu gândeşte şi “permite mullahilor de la Teheran să pună mâna pe arme nucleare. Nu am nicio îndoială că vor maximiza toate avantajele oferite de un astfel de levier letal. Am accepta formarea unui imperiu specializat în extorsiune”.

2. Unul dintre argumentele des invocate de cei care se opun unui eventual atac împotriva Iranului, porneşte de la teama unui răspuns pe măsură al Teheranului. Închiderea Strâmtorii Hormuz şi dezlănţuirea terorii pe „fronturile” din Gaza, Liban şi Irak sunt câteva dintre opţiunile pe care le-ar avea la dispoziţia sa regimul iranian. Şi totuşi, 3 portavioane americane desfăşurate în regiune vor fi suficente pentru a îndigui eventualele represalii iraniene, crede Niall Ferguson.

3. Pe de alta parte, un eventual atac ar arunca întreaga regiune în aer, înclinând balanţa în favorea regimurilor pro-islamiste. În acel moment, primăverile arabe se vor transforma decisiv în ierni islamiste, susţin adversarii unei astfel de mişcări împotriva Iranului. Şi totuşi, lumea musulmană este departe de a fi omogenă, iar clivajul dintre suniţi şi şiiţi hrănește o rivalitate existenţială ideală pentru conturarea unei balanţe de putere în regiune. „Toţi crocodilii din Africa nu vor egala lacrimile false vărsate de puterile sunite dacă ambiţiile nucleare ale Iranului vor fi frânate”, spune Niall Ferguson.

4. Explozia preţului petrolului, generată de o operaţiune împotriva Iranului, va da o lovitură mortală economiei globale. Nu neapărat. Saudiţii sunt pregătiţi să pompeze cantitaţi suplimentare pe piaţa globala pentru a ţine sub control preţul petrolului.

5. Legitimitatea regimului de la Teheran va fi consolidată, pe fondul unui atac al Israelul, duşmanul prin excelenţă al propagandei iraniene. Totuşi, spune istoricul de la Harvard, la o privire mai atentă a istoriei regiunii, niciunul dintre regimurile din ultimii 60 de ani care a suferit o asemenea umilinţă militară nu a supravieţuit şi politic.