Motivul ascuns al Israelului din spatele asasinării liderului Hamas Ismail Haniyeh
0Asasinarea lui Ismail Haniyeh arată că Israelul încearcă să se asigure că Hamas nu va mai fi în măsură să guverneze din nou în Gaza, potrivit unui analist din Orientul Mijlociu, informează Sky News.

Nimrod Goren, analist pentru afaceri israeliene la Middle East Institute, a declarat pentru Sky News că asasinarea marchează o schimbare în modul în care Israelul urmăreşte Hamas şi liderii săi - deşi Israelul nu a revendicat încă responsabilitatea pentru crimă.
Haniyeh, faţa publică a diplomaţiei Hamas în capitalele arabe, conducea eforturile de negociere a unei încetări a focului în Gaza. „Israelul a spus clar că va urmări toţi liderii şi activiştii Hamas implicaţi în atacurile din 7 octombrie”, a declarat Goren.
„Până acum, îi urmărea mai ales pe cei implicaţi în acţiunile militare. Acum va urmări şi conducerea politică a Hamas. Acesta este unul dintre obiectivele războiului din partea Israelului, să se asigure că Hamas nu va mai fi în măsură să guverneze Fâşia Gaza.”
Benjamin Netanyahu, prim-ministrul israelian, a declarat, săptămâna trecută, în faţa Congresului SUA că doreşte să vadă Gaza transformată într-o enclavă „demilitarizată şi deradicalizată” sub control militar israelian.
„Gaza ar trebui să aibă o administraţie civilă condusă de palestinieni care nu caută să distrugă Israelul. Nu este prea mult de cerut”, a spus el.
Până în acest moment, Israelul nu a ieşit cu o declaraţie cu privire la moartea liderului Hamas. Doar ministrul apărării, Yoav Gallant, a declarat în urmă cu puţin timp că „Israelul nu vrea război”, dar că se pregăteşte pentru orice situaţie.
Dar Israelul a cerut creşterea măsurilor de securitate la toate ambasadele sale din lume, din teama izbucnirii unor proteste violente în jurul acestora. De altfel, facţiunile palestiniene au cerut, în această dimineaţă, desfăşurarea unor proteste în Cisiordania, pentru a-şi exprima furia faţă de moartea liderului Hamas.
Pe plan extern, atacul care a dus la eliminarea lui Ismail Haniyeh a dus la critici din partea unor ţări precum Rusia, China sau Turcia, care cred că acesta ar putea duce la o intensificare a conflictelor din regiune.
Ministerul iranian de Externe a cerut miercuri ţărilor şi organizaţiilor internaţionale să adopte "măsurile politice, legale şi punitive necesare" împotriva Israelului, după asasinarea la Teheran a şefului biroului politic al Hamas, Ismail Haniyeh, transmite AFP.
"Sperăm că ţările şi organizaţiile internaţionale, cu scopul de a susţine dreptul poporului palestinian de a-şi decide destinul şi rezistenţa legitimă împotriva ocupaţiei, vor trage în mod serios şi efectiv la răspundere regimul israelian şi vor lua măsurile politice, legale şi punitive necesare împotriva acestui regim insurgent", a precizat Ministerul de la Teheran într-un comunicat.
Haniyeh a fost ucis împreună cu una din gărzile sale de corp, la două dimineaţa, miercuri (22:30 GMT), într-un atac asupra reşedinţei sale din capitala iraniană, unde se afla într-o vizită oficială şi participase, cu câteva ore înainte, la ceremonia de învestitură a preşedintelui Masud Pezeshkian.
Incidentul a fost atribuit Israelului, care, însă, nu şi-a recunoscut responsabilitatea.
"Acest act terorist nu este doar o încălcare flagrantă a principiilor şi normelor dreptului internaţional şi a Cartei ONU, ci şi o ameninţare gravă la adresa păcii şi a securităţii regionale şi internaţionale", a denunţat Ministerul iranian de Externe.
De asemenea, comunicatul subliniază că aceasta reprezintă o altă dovadă a "caracterului terorist al mafiei criminale care guvernează teritoriul palestinian ocupat", o referire la Israel.
El a indicat că uciderea lui Haniyeh "face parte din planul de genocid al palestinienilor" şi că urmăreşte să amplifice insecuritatea în regiunea Orientului Mijlociu.
Cu câteva ore mai devreme, liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a ameninţat Israelul cu răzbunare pentru asasinarea şefului biroului politic al Hamas.
UE începe plata unui ajutor de 400 de milioane de euro către Autoritatea Palestiniană
Uniunea Europeană a anunţat miercuri plata unei prime tranşe de 150 de milioane de euro, ca parte a unui pachet de ajutor de urgenţă de 400 de milioane de euro pentru Autoritatea Palestiniană, care se confruntă cu probleme bugetare grave, informează AFP.
Comisia Europeană a precizat că prima tranşă include subvenţii pentru a ajuta la plata salariilor funcţionarilor publici din Cisiordania şi pentru a sprijini familiile vulnerabile.
Restul fondurilor vor fi eliberate în august şi septembrie "sub rezerva progreselor înregistrate în punerea în aplicare a agendei de reformă a Autorităţii Palestiniene", a explicat executivul UE într-un comunicat.
Autoritatea se confruntă cu o criză financiară care s-a agravat de la începutul războiului din Gaza, deoarece Israelul şi-a mărit reţinerea de venituri fiscale de pe acest teritoriu palestinian.
Uniunea Europeană este principalul susţinător financiar internaţional al palestinienilor, cu un ajutor estimat la 1,2 miliarde de euro începând din 2021.
"UE este pe deplin angajată să sprijine Autoritatea Palestiniană în aceste vremuri dificile", a declarat preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen. "Ajutorul nostru de urgenţă în valoare de 400 de milioane de euro sprijină o agendă substanţială de reforme şi pregăteşte terenul pentru reconstrucţia Fâşiei Gaza", a adăugat ea.
Comisia Europeană susţine că va propune o legislaţie pentru un "Program cuprinzător de redresare şi rezilienţă pentru palestinieni" la începutul lunii septembrie. Bruxellesul precizează că acest plan ar trebui să contribuie la echilibrarea conturilor Autorităţii Palestiniene până în 2026 cu plăţile viitoare legate de "progresele înregistrate în punerea în aplicare a etapelor de reformă convenite".
Războiul dintre Israel şi Hamas, început la 7 octombrie, a devastat nu doar o mare parte din Gaza, dar a afectat şi finanţele publice şi economia Cisiordaniei ocupate de Israel.
Economia palestiniană este guvernată în mare măsură de Protocolul de la Paris din 1994, care a acordat Israelului controlul exclusiv asupra frontierelor teritoriilor, precum şi dreptul de a colecta taxe de import şi TVA pentru Autoritatea Palestiniană.
În mai multe rânduri, Israelul a folosit această putere pentru a priva Autoritatea de venituri. Dar războiul din Gaza a întărit şi mai mult controlul Israelului, majoritatea tarifelor fiind reţinute de când Hamas a început războiul cu atacul din 7 octombrie asupra Israelului.