Israelul are ambiții mai mari, pe ambele fronturi ale războiului, dincolo de eliminarea liderilor Hamas și Hezbollah, spun oficiali

Uciderea liderului Hamas, Yaya Sinwar, este o victorie majoră pentru Israel, însă premierul israelian Benjamin Netanyahu privește dincolo de o victorie militară, urmărind mai degrabă câștiguri strategice, susțin suse familiare cu mentalitatea statului evreu, potrivit Reuters.

Clădirea în care s-a refugiat liderul Hamas înainte să fie ucis FOTO PROFIMEDIA

Deși lichidarea arhitectului atacului din 7 octombrie, care a declanșat războiul din Fâșia Gaza, a marcat un triumf major pentru Israel, acesta dorește să-și asigure și câștiguri strategice, in scopul de  remodela peisajul regional în favoarea Israelului și a-și apăra granițele de alte potențiale atacuri, spun surse familiare cu mentalitatea statului evreu.

În timp ce alegerile din SUA se apropie cu pași rapizi, Israelul încearcă să provoace daune maxime atât grupării Hamas, în Gaza, cât și grupării Hezbollah, în Liban, profitând de moment pentru a construi zone tampon, eventual în încercarea de a crea o situație ireversibilă înainte ca un nou președinte american să fie instalat la Casa Albă, relatează opt surse pentru Reuters.

Prin intensificarea operațiunilor militare împotriva Hezbollah și a Hamas, Israelul dorește să se asigure că inamicii săi și principalul lor sponsor, Iranul, nu apucă să se regrupeze pentru a-i amenința din nou pe cetățenii israelieni, potrivit diplomaților occidentali, oficialilor libanezi și israelieni și altor surse regionale.

Este de așteptat ca președintele american Joe Biden să folosească uciderea lui Sinwar drept prilej pentru a face presiuni asupra lui premierului israelian Benjamin Netanyahu să oprească războiul din Gaza

Însă e posibil ca liderul israelian să prefere să aștepte finalul mandatului lui Biden și să-și încerce șansele cu următorul președinte al SUA, fie că acesta e candidatul democrat, vicepreședintele Kamala Harris, fie rivalul republican Donald Trump, cu care Netanyahu a avut legături strânse.

Înainte de a lua în considerare acorduri de încetare a focului, Israelul își accelerează campania de a împinge Hezbollah de la granița de nord, în timp ce intră mai adânc în tabăra de refugiați dens populată din nordul Gaza în ceea ce palestinienii și agențiile ONU se tem că ar fi preliminariile unei încercări a Israelului de a izola nordul de restul enclavei.

În același timp, plănuiește un răspuns la barajul cu rachete balistice lansat de Iran pe 1 octombrie, al doilea în șase luni.

„Există un nou peisaj, o nouă schimbare geopolitică în regiune”, a apreciat David Schenker, fost secretar de stat adjunct al SUA pentru afacerile din Orientul Apropiat, în prezent analist la think tank-ul Institutul Washington.

Înainte de atacul Hamas din 7 octombrie 2023, Israelul era „dispus să tolereze o amenințare la grad înalt”, reacționând la tirurile de rachete din partea grupării militante palestiniene și a altor inamici cu lovituri limitate, or „nu mai e cazul”, spune el.

„De data aceasta, Israelul luptă pe multe fronturi. Este Hamas; este Hezbollah, iar Iranul urmează curând", a spus el.

Netanyahu a transmis joi, într-o declarație, că moartea lui Sinwar „a reglat scorul”, dar a avertizat că războiul din Gaza va continua cu toată forța până când ostaticii Israelului vor fi înapoiați Israelului.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, contraamiralul Daniel Hagari, a declarat că eliminarea lui Sinwar a marcat o „mare realizare” în eforturile de a distruge aparatul militar al Hamas, dar el a adăugat că mai există și alți comandanți în Gaza.

Vineri, liderul adjunct al Hamas în Gaza, Khalil al-Hayya, a confirmat moartea lui Sinwar, însă a dat asigurări că ostaticii israelieni nu vor fi înapoiați până când „agresiunea” israeliană nu va înceta și  forțele nu vor fi retrase din enclavă. 

Israelul a decimat conducerea de vârf a Hamas - între care liderul politic Ismail Haniyeh; șeful aripii militare, Mohammed Deif - dar și vârful Hezbollah, începând cu liderul său Sayyed Hassan Nasrallah, dar și comandanții săi superiori precum Fuad Shukr.

În același timp, Israelul susține că a eliminat mii de luptători, au preluat controlul asupra unor rețele de tuneluri și au distrus arsenale probabil considerabile de arme.

Israelul are ambiții mai mari

Însă ambițiile Israelului sunt mai cuprinzătoare decât orice victorii militare de scurtă durată, oricât de importante ar fi acestea din urmă, au declarat surse pentru Reuters.

Israelul a lansat în această lună o ofensivă terestră în Liban cu scopul de a împinge Hezbollah circa 30 km de granița nordică, dincolo de râul Litani, și a se asigura astfel că gruparea șiită este dezarmată după 30 de ani în care s-a bucurat de sprijinul militar al Iranului.

Potrivit oficialilor din Israel, procedând astfel va di asigurată punerea în aplicare a rezoluției ONU, adoptată după războiul din 2006 și menită să mențină pacea în zonă  adoptată, dar care a fost încălcată de ambele părți. Prin această rezoluție, misiunea de menținere a păcii a ONU, UNIFIL, era autorizată să ajute Libanul să mențină militanții departe de zona la sud de râu.

Israelul denunță însă faptul că cele două forțe nu au preluat niciodată controlul asupra zonei de la Hezbollah, considerată mult timp drept cea mai puternică forță militară din Liban.

Hezbollah a rezistat dezarmării, invocând necesitatea de a apăra Libanul de Israel. Începând de anul trecut, luptătorii săi au folosit fâșia de frontieră ca bază pentru schimburi de focuri aproape zilnice cu Israelul, în semn de solidaritate cu Hamas din Gaza.

În acest moment, diplomația nu este suficientă”, a declarat o sursă diplomatică israeliană pentru Reuters.

Autoritățile libaneze susțin că ofensiva împotriva Hezbollah a strămutat peste 1,2 milioane de persoane în Liban, majoritatea membri ai comunității șiite din care Hezbollah atrage sprijin.

Israelul s-a confruntat, de asemenea, cu critici internaționale pentru incidentele în care forțele sale au tras asupra posturilor forțelor de pace ale ONU, rănind mai mulți dintre aceștia.

Un oficial libanez din domeniul securității și un diplomat familiarizat cu situația din sudul Libanului au declarat că, din câte se pare, Israelul dorește să alunge UNIFIL din zonă împreună cu Hezbollah.

Oficialul de securitate a declarat că forțele israeliene luptă pentru accesul la punctele strategice de trecere, unde se află bazele UNIFIL.

„Scopul lor este să curețe această zonă tampon”, a spus diplomatul.

Asta ar putea dura câteva săptămâni, dacă Israelul dorește să elimine pozițiile și infrastructura Hezbollah dintr-o bandă îngustă de teritoriu libanez de-a lungul frontierei, au spus ei, dar orice intrare în profunzime ar dura mult mai mult în ritmul actual.

Luni, Netanyahu a respins acuzațiile conform cărora trupele israeliene ar fi țintit în mod deliberat forțele de menținere a păcii ale UNIFIL, dar a declarat că cea mai bună modalitate de a le asigura siguranța este de a da curs solicitărilor de retragere temporară din zonele de luptă. Armata israeliană susține că Hezbollah operează de ani de zile din locații situate în interiorul și în apropierea posturilor UNIFIL.

ONU a declarat că forțele sale de menținere a păcii nu își vor părăsi pozițiile din sudul Libanului.

„Trebuie să ne opunem ... oricărei sugestii că, dacă rezoluția 1701 nu a fost pusă în aplicare, este din cauză că UNIFIL nu a pus-o în aplicare, ceea ce nu a fost niciodată mandatul său”, a declarat luni reporterilor șeful operațiunilor de menținere a păcii ale ONU, Jean-Pierre Lacroix, subliniind că UNIFIL are un rol de sprijin.

Curățarea granițelor

Israelul a informat mai multe state arabe anul trecut că dorește, de asemenea, să creeze o zonă tampon pe partea palestiniană a graniței cu Gaza. Rămâne însă neclar cât de adâncă ar dori Israelul să fie această zonă sau cum ar putea fi impusă după încheierea războiului.

Ofensiva în curs a Israelului în Jabalia, o zonă care a fost bombardată intens la începutul războiului, a stârnit îngrijorarea palestinienilor și a agențiilor ONU că Israelul dorește să evacueze locuitorii din nordul Gaza. Armata israeliană neagă acest lucru și afirmă că încearcă să împiedice luptătorii Hamas să se regrupeze pentru noi atacuri.

În mai, forțele israeliene au pătruns în așa-numitul coridor Philadelphi, o fâșie îngustă care se întinde de-a lungul frontierei sudice a Gaza cu Egiptul, oferind Israelului controlul efectiv asupra tuturor frontierelor terestre ale teritoriului palestinian.

Israelul a declarat că nu va fi de acord cu o încetare permanentă a focului fără garanții că oricine ar conduce Gaza postbelică va fi capabil să împiedice utilizarea coridorului pentru contrabanda cu arme și provizii către Hamas.

Iranul este, de asemenea, în vizorul Israelului în urma recentului atac cu rachete, lansat ca represalii la loviturile israeliene împotriva Iranului și a intermediarilor săi.

Orientul Mijlociu a așteptat cu nervozitate răspunsul Israelului, temându-se că acesta ar putea perturba piețele petroliere și  putea declanșa un război la scară largă între cei doi inamici.

Ministrul israelian al apărării, Yoav Gallant, a declarat săptămâna trecută că răspunsul va fi „letal, precis și, mai presus de toate, neașteptat”, deși a mai spus că Israelul nu dorește să deschidă noi fronturi. Iranul a avertizat în repetate rânduri că nu va ezita să întreprindă noi acțiuni militare dacă Israelul ripostează.

Unii diplomați suspectează că Netanyahu ia în considetare și modul în care o încetare a focului ar putea afecta alegerile. Orice progres ar putea-o ajuta pe Harris, în timp ce Netanyahu ar prefera să trateze cu Trump, ale cărui opinii dure cu privire la Israel, palestinieni și Iran se aliniază mai îndeaproape cu ale sale, spun ei.

„Nu există niciun motiv pentru Netanyahu să își oprească războaiele înainte de alegerile americane”, a apreciat Marwan al-Muasher, fost ministru de externe al Iordaniei, în prezent vicepreședinte pentru studii la Carnegie Endowment for International Peace (SUA). „El nu îi va acorda lui Harris niciun credit sau cadou înainte de scrutin.”

Pentru moment, Netanyahu pare hotărât să redeseneze harta în jurul Israelului în favoarea sa, prin epurarea inamicilor de la granițele sale.

„Și-a pus victoria în buzunar și își continuă războaiele și impune un nou status quo (regional)”, a declarat oficialul politic libanez.