Irakul, în incertitudine şi după alegerile legislative anticipate: Un influent cleric şiit antiiranian şi antiamerican revendică victoria

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Simpatizanţi ai liderului şiit Muqtada al-Sadr FOTO EPA-EFE
Simpatizanţi ai liderului şiit Muqtada al-Sadr FOTO EPA-EFE

Mişcarea sadristă, condusă de fostul combatant antiamerican Muqtada al-Sadr, pare să fi obţinut victoria în alegerile legislative anticipate din Irak, care se îndreaptă astfel spre o politică naţionalistă, populistă şi ferm opusă amestecului extern.

„Poporul trebuie să sărbătorească această victorie”, s-a felicitat Muqtada al-Sadr, deopotrivă antiamerican şi antiiranian.

În Piaţa Tahrir, din centrul Bagdadului, anunţul cu privire la posibila victorie a mişcării sadriste a fost întâmpinat cu claxoane şi focuri de artificii.

„Aşteptăm această victorie de mul timp. Speranţele noastre se îndreaptă către Muqtada al-Sadr. El este capabil să reformeze Irakul, să stârpească corupţia”, a declarat pentru AFP Nasser, un locuitor al Bagdadului.

Un legislativ fragmentat

Scrutinul legislativ de duminică din Irak, al cincilea din 2003 şi de la „detronarea” dictatorului Saddam Hussein, a fost marcat de un absenteism record.

În teorie, aproximativ 25 de milioane de irakieni au fost chemaţi la urne. Comisia Electorală a anunţat o rată de participare „preliminară” de 41% reieşind din 22 de milioane de alegători înscrişi. Este vorba de cea mai mică prezenţă la urne de la prăbuşirea regimului lui Saddam Hussein. Potrivit politologului Ihsan Al-Shammari, aceste alegeri au fost boicotate mai ales de tineri şi cei însăriţi.

În opinia comentatorilor politici de la Bagdad, Irakul intră într-o perioadă de negocieri dure pe plan intern cu amestec extern, ceea ce ar putea adânci prăpastia dintre societate şi clasa politică.

Potrivit rezultatelor provizorii, mişcarea sadristă ar obţine 73 din cele 329 de mandate ale Parlamentului. Pentru liderul şiit, care a ameninţat iniţial cu boicotarea scrutinului, este un triumf clar, mai ales că dispune cu 20 de mandate în plus faţă de vechiul legislativ.

Alţi învingători ai scrutinului sunt mai ales Takadum (Partidul Progresului), al preşedintelui Parlamentului, Mohammed al-Halbousi, care s-ar situa pe locul doi cu 38 de mandate şi ar deveni astfel principala formaţiune politică a sunniţilor. Partidul Islamic Dawa, formaţiunea politică a fostului preşedinte Nouri al-Maliki, ar fi obţinut 37 de mandate, iar Partidul Democratic al Kurdistanului 32.

În schimb, Alianţa al-Fatah, care regrupează partidele provenite din Hashd al-Shaabi (Unităţile de Mobilizare Populară), foarte controversatele miliţii şiite proiraniene, se poate considera înfrântă.

Pe de altă parte, candidaţii independenţi care s-au făcut cunoscuţi în cadrul mişcării de contestare care agită Irakul din octombrie 2019 au înregistrat victorii surprinzătoare, cumulând aproximativ 20 de mandate.

Cotidianul al-Mada estimează că un nou guvern s-ar putea contura abia la sfârşitul anului sau la începutul anului viitor.

Guvernul trebuie format de regulă în jurul partidului câştigător, dar constituirea unei coaliţii guvernamentale în jurul unei alte formaţiuni politice nu este exclusă.

„Ne întoarcem la aceeaşi problemă care a întârziat formarea guvernelor precedente”, notează al-Mada.

Amestesc extern

Pe fondul incertitudinii, există deja zvonuri despre ingerinţe externe în formarea viitorului guvern irakian.

Cotidianul al-Alam al-Jadid atrage atenţia asupra implicării Iranului, care „observă îndeaproape luptele interne din tabăra şiită”.

Esmail Qaani, responsabilul de operaţiuni externe din cadrul Gardienilor Revoluţiei din Iran, s-ar fi deplasat deja în Irak cu misiunea de a face „unitate între grupările politice şiite”. Chiar dacă Teheranul a dezminţit ştirea cu privire la această călătorie, presa irakiană insistă că Iranul încearcă cu toate forţele să-şi apere interesele la Bagdad, procedând, de altfel, la fel ca alte ţări. Şefii aripii sunnnite ar fi călătorit la rândul lor în străinătate în perspectiva conturării scenei politice de la Bagdad, printre destinaţii fiind enumerate Iordania, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Franţa, Turcia şi Liban.

În ciuda fricţiunilor politice şi luptelor pentru postul de premier şi repartizarea posturilor de miniştri, „toţi indicii confirmă reîntoarcerea la consens politic”, spune politologul Ihsan Al-Shammari.

Postul de premier revine în mod tradiţional unui musulman şiit.

Premierul Mustafa al-Kadhimi nu candidează oficial pentru un nou mandat, dar continuă să acapareze scena politică. El a anunţat, luni, arestarea lui Sami Jasim al-Jaburi, un membru de rang înalt al Statului Islamic vânat de Statele Unite.

Alegerile de duminică ar fi trebuit să aibă loc în mod normal în 2022. Dar Mustafa al-Kadhimi le-a convocat pentru a calma mişcarea de contestare a clasei politice, acuzată de corupţie şi sărăcirea unei ţări bogate în petrol.

Reprimaţi în sânge - cel puţin 600 de morţi la proteste, 30.000 de răniţi, zeci de mii de răniţi şi asasinaţi -, contestatarii, majoritatea tineri, s-au mai temperat între timp sub pasivitatea comunităţii internaţionale.

În lume

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite