Globalizarea musulmană, lansată din Golf

Alături de investiţiile de stat pe pieţele libere ale Vestului, companii din Emiratele Arabe se inserează în economiile emergente ale Asiei - musulmane sau nu Aflate pe o culme a

Alături de investiţiile de stat pe pieţele libere ale Vestului, companii din Emiratele Arabe se inserează în economiile emergente ale Asiei - musulmane sau nu

Aflate pe o culme a câştigurilor din petrol şi gaze, emiratele din Golful Persic investesc masiv în banii şi activele strategice ale Europei şi Americii şi, mai departe, pariază pe China & India, de unde se întoarce următorul val al globalizării.

Micile state din Golful Persic câştigă circa 1,2 miliarde de dolari pe zi, necontenit. Pentru unele însă, precum Dubai sau Bahrain, rezervele seacă deja, de aceea au fost şi primele care au căutat diversificarea economiilor naţionale, dincolo de exportul de energie.

Industriile locale competitive global nu se ridică rapid, aşa că strategia cea mai sigură a fost să investească peste graniţe: în turism, servicii, logistică, retail - numai profituri pe termen lung să promită. Anul acesta, naţiunile emiratelor au făcut achiziţii în străinătate de 68 miliarde de dolari.

Strategii strategice

În doar câteva din zilele trecute s-au tranşat următoarele: Mubdala Development Co., una dintre companiile de investiţii ale emiratului Abu Dhabi, a plătit 1,35 miliarde dolari pentru 7,5% din Carlyle Group, a doua firmă de private equity din lume, iar fonduri similare din Dubai şi Qatar au cheltuit 2,5 miliarde, respectiv 21,5 miliarde, pentru o complicată împroprietărire cu 28%, respectiv 20% din Bursa de la Londra plus 19,99% din bursa americană Nasdaq, respectiv 9,8% din cea nord-europeană OMX - suma include şi trecerea lanţului de retail britanic Sainsbury în portofoliul Qatar Investment Authority (QIA).

După bondurile guvernamentale, s-a trecut la active strategice, din Europa sau America. Rămâne de văzut dacă şeicii din Qatar vor primi cele 10 procente cerute în februarie companiei europene EADS, care fabrică Airbus, după ce în decembrie au pierdut Thames Water Utilities - în favoarea unor australieni mai apropiaţi de sufletul londonezilor.

Asemănător, Dubai Port World, care operează şi în portul Constanţa, a cumpărat anul trecut de la britanici un operator portuar global, dar a vândut aripa din SUA din cauza temerilor Washingtonului pentru securitatea naţională - chit că militarii americani au alocate spaţii naţionale în porturile din Golf.

Dubai se împarte între China şi India

Deja centru financiar global şi sursă de uimiri pentru timpul liber al buzunarelor largi, Dubai se menţine fără rezerve în prim-plan: cel mai înalt turn şi cele mai artificiale insule, 3,12% din EADS, brandul de retail Barneys New York, 5 miliarde de dolari pentru 9,5% din cazinourile MGM Mirage şi jumătate din suprafaţa CityCenter din Las Vegas sau pachetul majoritar al Auckland International Airport.

Investiţiile pe care familiile regale din emirate le dirijează spre UE sau SUA fac vâlvă "în toată lumea" - adică în Occident. Dubai International Capital gestionează fonduri de 5-10 miliarde de dolari şi, cum s-a văzut, o face în mod destul de transparent.

Activele Abu Dhabi Investment Authority sunt estimate însă la 875 miliarde, iar la Kuwait Investment Authority circulă alte 160-250 miliarde - despre acestea se vorbeşte însă mai puţin. Şi pentru că o mare parte merge spre Asia. Bahrain investeşte în Pakistan, iar Kuwait - în Indonezia.

"Dacă vrei să fii un jucător global, trebuie să fii prezent în China", spunea conducătorul emiratului Dubai, şeicul Mohammed Bin Rashid al-Maktoum, aflat recent la Dalian - un posibil viitor "Dubai" la Marea Galbenă - pentru prima reuniune a "noilor campioni", companii emergente din toată lumea invitate de World Economic Forum în China.

Context în care Dubai Group, altă companie de investiţii a guvernului local, va pompa, în următoarele 18 luni, 2,5 miliarde de dolari în China şi India: în manufacturi, hoteluri, bănci comerciale sau asigurări. Fondul are deja un portofoliu de un miliard în aceste economii de vis - după ce a plătit 225 milioane de dolari pentru 40% din Malaysia's Bank Islam - şi birouri la Hong Kong, Kuala Lumpur şi Mumbai.

Golf - Chindia şi retur

După China, urmează India - apoi fosta Indochină, pe care şeicul din Dubai tocmai a vizitat-o, în drum spre Dalian. Conglomeratul Lootah Group din Emirate va deschide o subsidiară proprie în India, unde a găsit nu doar străvechi legături culturale, dar rate ale profitului de 19,3% - faţă de 14,7% în China. Aşă că Lootah va investi şi mai mult în infrastructura, serviciile, manufacturile şi economia cunoaşterii din India.

Setea de energie a celor mai mari economii emergente le face ţinta ideală pentru reciclarea hidrocarburilor arabe în acţiuni asiatice: deşi economiile emergente sunt mai riscante decât SUA sau UE, emiratele caută să ajute la creşterea internaţională a unor companii din China sau India care să deschidă apoi manufacturi în zona Golfului, pentru alimentarea pieţelor din Orientul Mijlociu, Africa şi chiar Europa.

Şeicul artelor

Centrul Naţional de Expoziţii din Abu Dhabi aşteaptă, între 21 şi 24 noiembrie, nişte mii de vizitatori din toată lumea bună, interesaţi de Târgul Internaţional de Antichităţi şi Arte. Preţurile exponatelor care urmează să fie vândute pe durata târgului merg de la 100 la 1.000.000 de dolari. "Abu Dhabi, capitala naţiunii, este menit să fie centru de artă şi cultură regional şi internaţional", a exclamat Abdulla Al Amiri, director în cadrul Autorităţii pentru Cultură şi Moştenire din capitala Emiratelor Arabe Unite.

Dacă şeicul din Dubai a uimit lumea prin zgârie-nori ieşiţi din mare şi piste de schi în deşert, şeicul din Abu Dhabi şi conducător al Emiratelor, Sheikh Khalifa bin Zayed, la fel de modernizator, a decis, la rivalitate, să aducă acasă replici ale Sorbonei şi Luvrului.

Bahrain, epicentru financiar

În colaborare cu partenerii străini interesaţi, autorităţile din Bahrain cultivă micul emirat drept un mare centru financiar internaţional. Companii globale îl preferă drept bază de producţie pentru piaţa regională.

Înghesuială de reprezentanţi ai fondurilor de investiţii la Ritz-Carlton Hotel & Spa din Bahrain: pe 29-31 octombrie are loc "Fund Forum Middle East 2007", urmat pe 5-7 noiembrie de al treilea summit anual pentru Orientul Mijlociu organizat de "Hedge Funds Review".

Primul este varianta pentru Golf a "Fund Forum International", care are loc în fiecare iulie la Monaco: "ca epicentru al industriei investiţiilor din regiune, Bahrain este locul natural al unui asemenea eveniment", au căzut de acord organizatorii, organismul de stat Bahrain Financial Services Development şi firma britanică International Centre for Business Information.

Cele două zile de confe- rinţe garantează utile întâlniri între profesioniştii investiţiilor din Orientul Mijlociu, Europa şi restul lumii şi promit cuvântări revelatorii din partea unor CEO şi CIO de fonduri globale sau regionale.

Subiectele merg de la oportunităţi de investiţii cu specific saudit la soluţii de investire care respectă sharia. Culmea networkingului se va petrece la dineul de gală. Celălalt forum încearcă să aducă încă ceva aceloraşi investitori majori invitaţi: noutăţi legislative din regiune, un panel dedicat economiilor emergente sau studii de caz asupra celor mai de succes strategii de investiţii.

Centru industrial

Cu venituri anuale de 34 miliarde de dolari adunate din 155 ţări, compania americană Kraft Foods vrea să facă din Bahrain centrul său de manufactură pentru Orientul Mijlociu - unde creşte cererea de prăjiturele sau răcoritoare, graţie racordării regiunii la stilul de viaţă rapid al globalizării. Atracţiile din Bahrain sunt costul mic al mâinii de lucru (străine) şi resursele umane calificate, locaţia strategică şi acordurile de liber schimb cu celelalte membre ale Consiliului Golfului: Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Kuwait şi Oman.

Modelul antreprenorial arab

În urma unei întâlniri bilaterale la nivel de miniştri ai educaţiei, respectiv ai finanţelor, Zanzibarul se alătură altor 30 de ţări care replică "Bahrain-Arab Model for Enterprise Development" şi "Investment Promotion Programme", iniţiative de stat pentru amplificarea contribuţiei întreprinderilor mici şi mijlocii la respectivele economii naţionale.

Modelul arab de asistare a transformării potenţialului antreprenorial în afaceri de succes are patru paşi: dezvoltarea aptitudinilor colective pentru afaceri, consiliere şi dirijarea stabilirii unor cooperări tip joint-venture, conexiuni financiare şi incubatoare de afaceri, fizice sau virtuale.

Petrodolari arabi pentru Malaysia

Pentru ispăşirea păcatului profitului dobândit altminteri, capitalurile arabe dezvoltă industria finanţelor islamice, în parteneriat cu cele mai dezvoltate economii asiatice. În drumul spre Est, fondurile din emirate au ales Malaysia ca destinaţie preferată. Arhirivalul Singapore se inserează şi acest pe fir.

Eforturile guvernului de la Kuala Lumpur de a atrage în Malaysia şi capitalurile din Orientul Mijlociu, alături de cele americane şi japoneze, încep să dea roade. După ce a convins că este o economie credibilă şi "un stat musulman progresiv", Malaysia devine centru de afaceri în Asia de Sud-Est, cu bătaie spre Indonezia şi Brunei sau Thailanda şi Filipine.

Miliarde imobiliare

Un grup financiar din Orientul Mijlociu tocmai a anunţat că intenţionează să investească 1,4 miliarde de dolari în Malaysia, în petrol şi gaze, imobiliare şi sectorul bancar islamic. Grupul, condus de Gulf Petroleum Limited Qatar, include bănci şi fonduri din Arabia Saudită, Kuwait, Bahrain şi Emiratele Arabe Unite. Unul dintre primele proiecte vizate este o rafinărie care să prelucreze ţiţeiul brut exportat din Peninsula Arabică. Urmează proprietăţile imobiliare.

Preocupat să transforme Malaysia într-o economie dezvoltată nu mai târziu de 2020, guvernul malaysian caută investitori străini împreună cu care creeze la sud de Kuala Lumpur o regiune de creştere rivală celor din India sau China - ori vecinului Singapore! Printre primii înscrişi pe lista modernizatorilor "Regiunii de Dezvoltare Iskandar" se află Mubdala Development Co., agenţia investiţională a emiratului Abu Dhabi, Kuwait Finance House şi dezvoltatorul imobiliar Saraya Holdings Ltd, cu sediul în Dubai - cele trei au antamat deja lucrări pe 900 hectare.

Istoricul parteneriat arabo-asiatic urmează să creeze la frontiera cu Singapore, un nou "Singapore", de trei ori mai mare: o zonă de 222.000 de hectare ocupate cu afaceri şi divertisment, care ar înghiţi în următorii 20 de ani circa 105 miliarde de dolari. Până atunci, Abu Dhabi va cheltui 520 milioane de dolari pentru o parcelă destinată timpului liber, cu un sat de golf şi un golf de amuzament, un district rezidenţial şi un centru medical.
Kuwaitul cheltuie 330 milioane de dolari pentru diferite aşezăminte de cultură, iar 235 milioane de dolari din Dubai merg spre un nod de afaceri care să servească pieţelor din Asia şi finanţelor islamice.

Religie bancară

O direcţie specifică de investire a petrodolarilor arabi este sistemul finanţelor islamice. După 11 septembrie 2001, investiţiile instituţiilor financiare islamice din statele musulmane est-asiatice au crescut de la 5 la 12 miliarde de dolari.

Malaysia are cel mai consistent sistem financiar islamic asiatic şi invită capitalul arab să participe la extinderea lui în statele musulmane din jur - în timp ce în Golf se pregătesc intens cadre pentru operaţiuni financiare de tip "sharia" în Asia. Circa 15% din activele băncilor din Bahrain şi Kuwait aparţin instituţiilor financiare islamice, dar în Indonezia, unde trăiesc peste 195 milioane de musulmani, procentul este de numai 1,2% - în timp ce indonezienii deţinători de conturi islamice depăşesc populaţia celor două emirate arabe.

Singapore se "converteşte" la Islam

Oraşul-stat rupt din federaţia malaysiană face o concurenţă redutabilă Malaysiei chiar şi în domeniul finanţelor islamice. A ajuns aici pe valul interesului capitalurilor din Orientul Mijlociu de a găsi în Asia de Est alternative investiţionale la cele occidentale.

După 2001, în Singapore au poposit peste 50 de delegaţii arabe - conduse, printre alţii, de prinţi de la Manama sau Ryad şi de regele de la Amman. Invers, liderii singaporezi au făcut numeroase vizite în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Pe fondul unor legături comerciale şi culturale străvechi între Asia de Vest şi cea de Est, Singapore introduce studiul arabei în universităţi şi face reclamă bunelor sale legături în mediile politice din China.