File din China lui Xi: Când statul îşi arogă roluri de părinte sub imboldul ambiţiilor liderului suprem

FOTO EPA-EFE

Viteza şi modul în care Partidul Comunist Chinez (PCC) îşi pune amprenta asupra vieţii private îi surprind pe mulţi, fiind uluitoare chiar şi pentru un stat autoritar.

De la sărbătorirea cu mare tam-tam a centenarului, în iulie, PCC a impus o serie de reglementări prin care ghidează viaţa cetăţenilor de rând, mai ales a tinerilor.

Noile reglementări le dictează copiilor cât timp au voie să se joace jocuri video, ce activităţi extraşcolare să desfăşoare, precum şi ce emisiuni să urmărească la TV.

Dacă limitarea jocurilor video la trei ore pe săptămână a fost primită în mod favorabil de către mulţi părinţi, fiind văzută ca o modalitate de a combate un obicei prost, interzicerea urmăririi spectacolelor cu bărbaţi efeminaţi a atras critici, pe motiv că această măsură reia stereotipurile legate de gen şi discriminările.

Aceste măsuri reprezintă cea mai recentă încercare a preşedintelui Xi Jinping de a readuce PCC în viaţa privată a chinezilor, notează CNN.

Libertăţile personale au parcurs un drum lung în China comunistă. Individualismul a fost aproape complet eliminat pe vremea Revoluţiei Culturale, un deceniu întunecat de răsturnări sociale declanşate de Mao Zedong în 1966. Pe atunci, regimul le indicase oamenilor cum să se îmbrace, cum să gândească şi ce să vorbească. Odată cu sfârşitul Revoluţiei Culturale, oficializat cu moartea lui Mao în 1976, China s-a îndepărtat de colectivism şi s-a concentrat pe reforme economice. Pe măsură ce PCC se îndepărta de economia planificată, se retrăgea totodată din viaţa privată a chinezilor. Creşterea economică rapidă şi deschiderea tot mai mare către exterior le-au oferit multor chinezi o varietate de noi stiluri de viaţă. Deşi controlul politic rămânea strict, mai ales după represiunea din Piaţa Tiananmen din 1989, totuşi PCC oferea un grad tot mai mare de libertăţi economice şi sociale. Era ca un acord tacit: libertăţi de ordin social în schimbul neimplicării în treburile politice. Însă, sub Xi Jinping, acest acord tacit pare a fi început să se clatine, deoarece PCC caută să se întoarcă în viaţa privată a chinezilor.

„Acum, cu reglementările în materie de divertisment şi aşa mai departe, se simte că tot ce ţine de alegerile personale se restrânge în mod semnificativ”, spune pentru CNN Dali Yang, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Chicago.

Statul în rol de părinte

Politicile adoptate recent sunt puternic influenţate de paternalism, concentrându-se în primul rând pe tineri, care, potrivit PCC, ar deveni victime ale lăcomiei şi unor valori occidentale nefaste.

Luna trecută, o publicaţie afiliată PCC califica jocurile video drept un „opiu spiritual” cu „un impact negativ asupra sănătăţii fizice şi mentale a minorilor”.

„Opiumul spiritual a devenit o industrie de sute de miliarde. Nicio industrie, niciun sport nu poate fi lăsat să se dezvolte într-un mod care ar putea duce la distrugerea unei generaţii. (Vegherea asupra, n. red.) creşterii minorilor ar trebui să fie întotdeauna pe primul loc”, se arată în articol.

„Statul încearcă, într-un fel, să preia rolurile unui părinte”, comentează profesorul Yang.

Tinerii erei Xi

Wu Qiang, un analist politic independent din Beijing, este de părere că Xi Jinping încearcă să modeleze noile generaţii de chinezi în acord cu viziunea sa asupra lumii.

„În timp ce Xi se pregăteşte să preia al treilea mandat, cu prilejul celui de-al 20-lea Congres al Partidului, anul viitor, vrea să cultive o generaţie de tineri care îi aparţin”, afirmă Wu.

De altfel, Xi Jinping a subliniat recent importanţa „unirii gândurilor”, comparând dezvoltarea valorilor corecte în timpul adolescenţei cu încheierea nasturilor la cămaşă. „Dacă primul nasture este încheiat greşit, toţi vor fi încheiaţi greşit”, a declarat liderul comunist chinez.

Pentru a cultiva loialitatea şi respectul faţă de partid - şi faţă de Xi însuşi - elevilor şi studenţilor chinezi li se cere din acest an să studieze filosofia politică a liderului lor.

„Filosofia Xi Jinping îi va ajuta pe adolescenţi să îşi consolideze credinţele marxiste”, susţine Ministerul chinez al Educaţiei.

Dacă Mao îi încuraja pe tinerii din Gărzile Roşii să atace aparate ale statului şi să dezlănţuie haosul în toată ţara, Xi vrea ca tinerii chinezi de astăzi să „asculte şi să urmeze partidul”. În perspectivă, să devină o forţă constructivă în realizarea ambiţiei sale de face din China cea mai mare putere globală.

„Viitorul aparţine tinerilor”, a subliniat Xi într-un discurs susţinut la 1 iulie în Piaţa Tiananmen cu ocazia unui eveniment de celebrare a centenarului PCC.

Liderul comunist chinez a pledat pentru tineri ambiţioşi, mândri că sunt chinezi, care „să nu dezamăgească aşteptările partidului şi ale poporului”.

„Libertăţi greu de înlăturat”

Însă unii analişti sunt sceptici în legătură cu aceste măsuri.

„Desigur, ştim cât de limitat ar putea fi (efectul său) pe termen lung, mai ales atunci când avem de-a face cu o diferenţă atât de mare între generaţii”, afirmă Wu Qiang.

Spre deosebire de Xi Jinping şi colegii săi născuţi în epoca Mao, tinerii Chinei de astăzi au crescut cu o multitudine de alegeri - libertăţi greu de înlăturat odată ce oamenii s-au obişnuit cu ele.

Jean-Pierre Cabestan, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Baptistă din Hong Kong şi expert în politica chineză, nu exclude ca Xi să se confrunte cu un revers al medaliei, şi anume să-şi facă „mulţi duşmani” în rândul tinerilor în timp ce depune eforturi să-i educe după viziunea sa.

„Pe vremea lui Mao era uşor, pentru că el a mobilizat Gărzile Roşii şi oamenii îi erau fideli, iar China era izolată de lumea exterioară. Acum nu mai este cazul”, atrage atenţia profesorul Cabestan.