„Era Mubarak” revine? Egiptul riscă să cadă în mâinile ofițerilor fostului regim dictatorial

Armata, desconsiderată dar încă temută de egipteni FOTO:  acus.org

Curtea Constituţională a Egiptului, cea mai înaltă instanţă din stat, a dizolvat Parlamentul a cărui majoritate era formată din Frăţia Musulmană şi a decis că foştii oficiali ai regimului dictatorial al lui Hosni Mubarak au voie să candideze la funcţii publice.

Decizia instanţei anunţă vremuri „periculoase” pentru democraţia fragilă din stat, obţinută cu greu după capturarea fostului preşedinte, Hosni Mubarak (84 de ani), condamnat la închisoare pe viaţă pentru că a ordonat uciderea protestatarilor care au ieşit pe străzile oraşelor egiptene, anul trecut.

Decizia luată de Curtea Constituţională a ţării accentuează instabilitatea Egiptului, potrivit BBC News. Magistraţii au stabilit în data de 14 iunie ca alegerile parlamentare de anul trecut – primul scrutin  liber din ultimele decenii – au fost neconstituţionale.

Curtea a dizolvat Parlamentul, a cerut repetarea alegerilor şi a permis oficialilor subordonaţi până anul trecut lui Hosni Mubarak să candideze la funcţii publice, informează Al Jazeera.

Urmează vremuri grele în Egipt

Un comunicat oficial al Frăţiei Musulmane, care a câştigat 46% din voturile de la alegerile parlamentare din 2011, transmite că „vor veni vremuri foarte dificile în Egipt, care ar putea fi chiar mai periculoase decât ultimele zile ale «domniei» lui Mubarak”.

Pe lângă de dizolvarea forului legistativ, deciziile instanţei lasă, practic, guvernarea în mâinile reprezentanţilor Consiliului Suprem al Forţelor Armate (SCAF).

Risc de guvernare militară

Activiştii se tem că SCAF va încerca să preia puterea şi susţin că magistraţii Curţii Constinuţionale sunt, de fapt, urmaşii regimului dictatorial şi au aceleaşi convingeri ca fostul şef de stat, Hosni Mubarak.

SCAF a ţinut o şedinţă de urgenţă după decizia Curţii, confirmând că alegerile se vor desfăşura potrivit programului deja stabilit, dar forţelor de ordine ale Armatei vor avea dreptul să reţină civili pe parcursul scrutinului prezidenţial din 16-17 iunie.

O revoluţie ratată

„Toate câştigurile democratice obţinute prin revoluţie ar putea fi şterse odată cu înmânarea puterii unuia dintre simbolurile epocii precedente”, se arată în declaraţia oficială a membrilor Frăţiei Musulmane.

„Ambele decizii întăresc vechiul regim, ceea ce nu este, de fapt, o surpriză în condiţiile în care Curtea este formată din reprezentaţii aşa-numitului «stat de interior» subordonat lui Mubarak”, a declarat profesorul Omar Ashour, de la Universitatea Exeter.

Fostul premier al lui Mubarak poate accede la şefia Egiptului

Mai mult de atât, dizolvarea Parlamentului şi posibilitatea deţinerii unor funcţii publice de oficialii fostului Guvernul şi ai Armatei care conducea înainte de răsturnarea regimului schimbă semnificativ şi balanţa electorală dintre principalii candidaţi la alegerile prezidenţiale din mijlocul lui iunie:  Mohammed Mursi, susţinut de Frăţia Musulmană, şi Ahmed Shafiq, ultimul premier al lui Mubarak.

Mulţi analişti sunt de părere că deciziile Curţii creşc şansele de câştig ale lui Shafiq. Având grad de comandant al forţelor aeriene, el este considerat reprezentatul generalilor care au preluat conducerea Egiptului după îndepărtarea de la putere a lui Mubarak, în februarie 2011.

„Ahmed Shafiq va fi favoritul SCAF. Viitorul preşedinte, cel mai probabil Shafiq, va avea mână liberă în guvernarea unui Egipt lipsit de Parlament”, a declarat profesorul Mustafa Kamal al-Sayyid, care predă politică la Universitatea din Cairo, citat într-o analiză BBC.

În ciuda susţinerii oferite de Consiliul Suprem al Forţelor Armate, mai mulţi egipteni au protestat în faţa Curţii Constituţionale după ce au aflat că Ahmed Shafiq, dar şi alţi reprezentanţi ai fostului regim vor avea voie sa candideze la funcţii publice, transmite Reuters.