Egiptul „faraonului” Sisi: violenţa sexuală a devenit practică

Autorităţile egiptene folosesc violenţa sexuală asupra deţinuţilor pe o scară masivă, atrage atenţia Federaţia Internaţională pentru Drepturile Omului. Femei, bărbaţi şi copiisunt abuzaţi sexual de forţele de ordine pentru „a elimina protestele publice”.

Un raport publicat marţi de Federaţia Internaţională pentru Drepturile Omului condamnă în termeni duri practicile abuzive folosite de poliţiştii şi autorităţile din Egipt, acuzând că violenţa sexuală a devenit obişnuinţă în închisori şi secţii de poliţie. 

Femeile reţinute sunt în continuare supuse notoriilor „teste de virginitate”, echivalente cu violul - după cum a decis o instanţă egipteană în 2012. După ce sunt arestate, multe sunt violate şi violate în grup, continuă raportul, citat de BBC. 

După lovitura de stat din vara lui 2013, în urma căreia a fost înlăturată Frăţia Musulmană şi a preluat puterea generalul de armată Abdel Fattah el-Sisi (devenit între timp preşedinte), s-a observat o creştere uriaşă a violenţei sexuale asupra deţinuţilor, se arată în studiu. 

În majoritatea covârşitoare a cazurilor, violatorii nu sunt traşi la răspundere, în Egipt funcţionând o „strategie politică cinică astfel încât să reducă la tăcere opoziţia”. Poliţişti, agenţi ai serviciilor de informaţii şi soldaţi sunt acuzaţi că au abuzat sexual deţinuţi, atât bărbaţi, cât şi femei. Ministerul egiptean al Internelor a refuzat să facă un comentariu înainte de a studia raportul. 

Studiul include numeroase mărturii ale victimelor, printre care studente, activişti pentru drepturile omului, homosexuali şi lesbiene, chiar şi copii. 

Am văzut cum un ofiţer apuca o tânără de sâni şi i-am spus: „Dacă ai de gând s-o arestezi, aresteaz-o, dar n-ai niciun drept s-o pipăi”. M-a apucat şi pe mine exact la fel, după care şi-a chemat doi colegi care m-au imobilizat. M-au bătut şi m-au insultat. M-au băgat în dubă, unde m-au bătut atât de tare încât n-am mai putut sta în picioare. Doi soldaţi au început să mă agreseze sexual.    Ofiţerul de la care a pornit toată povestea a urcat atunci în dubă şi mi-a spus: „Vino aici, o să-ţi arăt cât sunt de bărbat”. M-a violet în timp ce soldaţii râdeau. Am început să vomit sânge.    Viaţa mea e distrusă. Mă tem de fiul meu, mi-e frică de soţul meu, mi-e frică de tata.    mărturia unei victime din raportul Federaţiei Internaţionale pentru Drepturile Omului

Poziţia armatei egiptene - şi a fostului său comandant, actualul preşedintele Sisi - faţă de viol este mai mult decât clară. Unul dintre cele mai odioase episoade ale Primăverii Arabe s-a petrecut atunci când protestatarele din Piaţa Tahrir au fost supuse „testelor de virginitate”. Ordinul pentru acestea a fost atribuit unui general egiptean care nu şi-a asumat niciodată decizia public, dar despre care egiptenii şi activiştii susţin că a fost chiar Fattah Abdel al-Sisi. 

„Fetele care au fost testate nu sunt precum fiicele voastre sau ca a mea. Este vorba de fete care au dormit în corturi, alături de bărbaţi, în Piaţa Tahrir“, povestea atunci un general din armata egipteană, sub condiţia anonimatului. Sisi a apărat însă public testele, chiar dacă nu şi-a asumat răspunderea pentru ele, numindu-le o măsură pentru „protejarea fetelor de violuri, dar şi protejarea Armatei de eventuale acuzaţii de viol“. Ulterior, el a promis să interzică practica testelor de virginitate.

Deşi autorităţile au refuzat să-i condamne pe cei care au efectuat notoriile teste şi au subliniat în repetate rânduri că nu există dovezi conform cărora soldaţii au acţionat din ordinul unui comandant, scara la care s-au petrecut aceste violenţe arată clar că acţiunea a fost una coordonată şi că nu se poate pune problema unor incidente singulare. Acelaşi fenomen se poate observa şi acum, notează Federaţia. 

Revoluţia violatorilor

În noaptea în care Morsi a fugit din Cairo, milioane de egipteni au sărbătorit în Piaţa Tahrir şi pe străzile din Cairo căderea regimului Frăţiei Musulmane. Televiziunile din întreaga lume transmiteau imaginile în direct. Cântecele, steagurile şi forfota au făcut însă ca pe niciun ecran să nu se vadă măcar una dintre sutele de femei băutate, abuzate sexual şi violate în acele momente în Piaţa Tahrir de protestatari şi militari deopotrivă. 

În jur de 80 de femei au reclamat că au fost violate într-o singură noapte în Piaţa Tahrir. Era vorba de noaptea în care câteva milioane de locuitori ai capitalei Cairo sărbătoreau cu focuri de artificii şi cântec căderea regimului isamist al Frăţiei Musulmane. Numărul real al victimelor agresiunilor sexuale este mult mai ridicat, însă o mare parte dintre femei preferă să nu depună plângeri din cauza umilinţelor la care sunt supuse de poliţişti şi doctori atunci când vor să-şi caute dreptatea.

„Femeile acestea nu cunosc ruşinea“

În urmă cu doi ani, Primăvara Arabă care decima regimurile totalitariste din Orientul Mijlociu aducea şi idei occidentale despre rolul femeii în societate. În Egipt, protestatarele au fost prezente în linia întâi de la izbucnirea manifestaţiilor. Însă aceiaşi bărbaţi care denunţau abuzurile autorităţilor le-au bătut, violat în grup şi umilit, un fenomen care s-a reluat odată cu izbucnirea protestelor de acum. „Femeile care protestează în Piaţa Tahrir nu cunosc ruşinea şi vor să fie violate“, spunea în 2011 predicatorul ultraconservator Ahmad Mahmoud Abdullah.

Atunci când victimele depuneau plângeri, erau supuse „testelor de virginitate“ – practici abuzive, pentru doctorii care le efectuau au fost acuzaţi la rândul lor de viol. 

Nicio condamnare pentru violuri

Atitudinea autorităţilor nu s-a schimbat, iar multe dintre femeile violate povestesc că ar prefera moartea decât să stea neputincioase şi să vadă cum agresorii lor rămân în libertate.

„Mai bine muream decât să trăiesc cu o asemenea amintire ruşinoasă“, spune o tânără violată cu un cuţit de un grup de bărbaţi. Ea a fost una dintre cele 29 de victime care au reclamat violuri în noaptea de 25 ianuarie 2013, când sute de mii de egipteni au ieşit în Piaţa Tahrir pentru a sărbători cea de-a doua aniversare a răsturnării regimului Mubarak.

Grupuri de voluntari salvează femeile

Lipsa de acţiune a autorităţilor a determinat o parte a societăţii să se mobilizeze nu pentru a lupta cu acest fenomen, ci pentru a salva femeile care-i cad victime. Un astfel de grup de voluntari este Operaţiunea Împotriva Hărţuirii Sexuale şi Atacurilor, care distribuie protestatarelor un număr de telefon de urgenţă. Atunci când o victimă reuşeşte să-i apeleze, membrii echipelor de intervenţie vin doar să scoată femeile din grupurile de bărbaţi care le agresează.

„Nu încearcă să-i pedepsească pe agresori, nici măcar să-i identifice, nimic de genul acesta. Vor doar să le scoată pe femei din acele situaţii şi să le ducă într-un loc sigur“, explică Yasmin al Rifae, una dintre fondatoarele grupului. Membrii echipelor de intervenţie poartă căşti şi echipament de protecţie.

„Faraonul” Sisi

Fostul preşedinte Morsi l-a făcut general, şef al armatei şi ministru al Apărării. Abdel Fattah al-Sisi a luat puterea oferită şi, un an mai târziu, a folosit-o pentru a-l înlătura de la putere pe Morsi şi pentru a-i lua locul. Acum, la un an de când Sisi a devenit preşedinte, Mohamed Morsi a fost condamnat la moarte. De fapt, de la venirea la putere a lui Sisi, Egiptul s-a remarcat prin condamnările la moarte pe bandă, condamnând în unele cazuri sute de persoane într-o singură zi. 

Deşi armata condusă de Sisi a înlăturat de la putere Frăţia Musulmană, Egiptul a început să redevină un stat cu conducere islamică abia acum, sub regimul controlat de Sisi şi armată. 

Abdel Fattah al-Sisi a lepădat uniforma de mareşal doar când a anunţat că vrea să devină preşedinte. A fost cel care a decis ca armata să iasă în stradă în vara anului trecut şi să contribuie la răsturnarea lui Mohamed Morsi, primul preşedinte ales democratic al Egiptului şi cel care-l pusese în fruntea forţelor armate egiptene.

Mohamed Morsi l-a ridicat la rang de general pe al-Sisi. În ianuarie 2014, al-Sisi s-a ridicat singur la rang de mareşal. De când s-a adus singur la putere, mareşalul al-Sisi a scos în ilegalitate Frăţia Musulmană, iar tribunalele au recomandat pedeapsa cu moartea pentru mai bine de 1.200 dintre membrii organizaţiei. 

Cunoscut ca fiind religios, Sisi (60 de ani) a fost acuzat că ar fi prea apropiat de grupul islamist aflat la conducerea ţării, din care Morsi face parte încă de pe vremea regimului Mubarak. Dar, ca mulţi dintre ofiţerii egipteni, Sisi este şi el un admirator al preşedintelui legendar al Egiptului, Gamel Abdel Nasser. Cei care-l cunosc pe al-Sisi spun că a crescut într-o familie religioasă, dar nu radicală, şi extrem de naţionalistă. 

[<a href="//storify.com/elenadumitru/violul-ca-arm" target="_blank">View the story "Violul ca armă" on Storify</a>]