Ecuador: Dilema aurului negru

Preşedintele Rafael Correa a prezentat pentru prima dată proiectul Yasuni ITT (în zona amazoniană, unde se află un zăcământ gigantic de petrol), în septembrie 2007.

De atunci, proiectul tot face valuri: în 13 ianuarie, şeful diplomaţiei ecuadoriene a demisionat în semn de dezacord cu declaraţiile preşedintelui Correa, care acuzase ţările partenere că i-au jignit ţara, cerând PNUD (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare) să ia sub administrare proiectul de mediu.

Yasuni ITT este una dintre cele mai novatoare iniţiative ale unei ţări producătoare de petrol. În numele conservării mediului, Rafael Correa s-a declarat gata să renunţe la exploatarea unui zăcământ de petrol descoperit în subsolul parcului naţional Yasuni, situat în plină junglă amazoniană. Yasuni este un rai tropical din care s-ar putea scoate 850 de milioane de barili pe an, adică 20% din rezervele de hidrocarburi ale ţării. Dar este şi unul din plămânii verzi ai planetei : pe cele 100.000 de hectare, clasate de UNESCO drept cea mai mare rezervă mondială a biosferei, cresc 2.274 de specii de arbori, sute de specii de păsări, lilieci, primate şi circa 100.000 de specii de insecte.

Conservarea parcului nu este însă gratuită: Ecuadorul a cerut comunităţii internaţionale o compensaţie financiară echivalentă cu jumătate din suma pe care ar fi scos-o din exploatarea zăcământului. Experţii au evaluat suma la şase miliarde de euro. „Am făcut apel la o împărţire a responsabilităţii. Ţările dezvoltate îşi datorează în parte expansiunea distrugerii resurselor naturale. Acum, le invităm să participe la prezervarea planetei", a precizat Tarcisio Granizo, subsecretar de stat la Ministerul ecuadorian al Patrimoniului.

Într-adevăr, neexploatarea zăcământului din Yasuni ar evita emiterea în atmosferă a 410 milioane de tone de CO2. Ideea a sedus deja Germania, Belgia şi Spania. Elveţia şi Franţa şi-au manifestat şi ele interesul pentru proiect. Vor urma şi alte ţări, precum Turcia şi Iran.

Într-adevăr, dacă Ecuadorul ar trece la exploatarea zăcământului, consecinţele financiare pentru comunitatea internaţională n-ar fi dintre cele mai uşoare. Doar pentru neutralizarea emisiilor de carbon ar fi nevoie de şapte miliarde de euro. Fără a mai vorbi de distrugerea biodiversităţii, de poluare şi boli.