Droguri, jacuzzi și un cal: închisoarea anarhică din Filipine de unde se poate cumpăra orice
0După ce raidurile la închisoarea New Bilibid au identificat mii de bunuri de contrabandă, conducerea închisorilor din țară este în centrul atenției.
Când oficialii au percheziţionat ultima dată cea mai mare închisoare din Filipine, descoperirile lor au variat de la mortal la bizar. Zeci de mii de bunuri de contrabandă au fost identificate în închisoarea New Bilibid, inclusiv arme letale, alcool, droguri și jocuri de noroc. În complexul închisorii au fost găsite și o menajerie de cai, păsări de vânat și pitoni.
Inspecția a fost efectuată după uciderea jurnalistului Percival Mabasa, despre care poliția pretindea că a fost omorât la ordinul șefului închisorii Gerald Bantag.
Bantag a negat orice faptă și deși cazul nu a fost înaintat către o instanță, gravitatea acuzațiilor a adus, totuși, conducerea închisorilor din țară în centrul atenției.
În Filipine, închisorile au de multă vreme o reputație de pol al corupției. Luna trecută, patru japonezi au fost arestați pentru că ar fi orchestrat o serie de escrocherii și jafuri în țara lor de origine din interiorul unui centru de detenție pentru imigranți filipinez. O inspecție ulterioară a unității a găsit telefoane, laptopuri, routere și numerar.
Raidurile anterioare în închisori au scos la iveală diferitele avantaje disponibile pentru cei bogați – într-un exemplu renumit, din 2014, autoritățile au descoperit că vile și jacuzzi-uri de lux, televizoare, baruri, jucării sexuale și droguri erau disponibile pentru unii deținuți. S-a descoperit că un baron al crimei a construit un studio de muzică în interiorul vilei sale din închisoarea New Bilibid, unde a petrecut timp înregistrând cântece de dragoste , lansând chiar și un album care s-a vândut în 15.000 de exemplare.
În urma unei explozii din 2019, poliția i-a făcut pe deținuți să se adune în afara celulelor lor. Explozia a avut loc în timp ce oficialii închisorii și poliția demolau structuri ilegale construite în interiorul închisorii.
Noua închisoare Bilibid, una dintre cele mai mari închisori din lume, are o lipsă de resurse și se caracterizează prin supraaglomerare. Acesta găzduiește 29.000 de deținuți, în ciuda faptului că are o capacitate de doar 6.000, spune Raymund Narag, profesor de criminologie și justiție penală la Universitatea Southern Illinois.
„De aici apar toate problemele închisorilor filipineze”, spune el. „Într-o celulă bună pentru, să zicem, 10 persoane, vor fi 100 de deținuți și va fi doar un ofițer de închisoare.”
Pentru a preveni izbucnirea tulburărilor, ofițerii penitenciarului și deținuții își dezvoltă propriile structuri pentru a gestiona viața de zi cu zi. În închisoare există o ierarhie a deținuților, deținuții asumându-și diferite roluri și poziții.
Funcțiile de bază – chiar și asigurarea cheilor – sunt delegate prizonierilor.
„Ei sunt cei care numără deținuții, ei sunt cei care mențin curățenia celulei”, spune Narag, care a petrecut mai bine de șase ani în închisoare înainte ca o instanță să constate că a fost acuzat pe nedrept. De atunci a devenit expert în reforma penitenciarelor.
Deținuților li se permite, de asemenea, să primească resurse din exterior, cum ar fi medicamente, alimente sau haine, și bani în numerar într-un cuantum de aproximativ 40 de dolari per vizitator, ceea ce înseamnă că există și comerț în închisoare, spune Narag.
„Dacă sunteți pantofar în afara închisorii, atunci ați putea face reparații la încălțăminte pentru ofițerii din închisoare sau pentru deținuți și vizitatorii lor în timp ce sunteți în închisoare. Și puteți câștiga bani din asta și îi puteți trimite acasă pentru a vă întreține propria familie”, a spus el.
Un astfel de sistem are unele beneficii, inclusiv reducerea riscului de instituționalizare și recidivă, spune Narag, dar estompează și granițele din închisoare. Personalul devine dependent de deținuți pentru structurile lor de conducere și chiar devin membri ai bandelor lor. Cu deținuții capabili să facă bani înăuntru, mita poate apărea cu ușurință în relația cu gardienii în schimbul favorurilor, inclusiv prin aceea că îți este permisă deținerea de obiecte interzise, cum ar fi telefoanele, sau chiar accesul în camere cu aer condiționat.
„Dacă ești bogat în afară, vei fi foarte bogat și în interior”, spune Narag.
Pentru marea majoritate a prizonierilor, însă, condițiile sunt mizerabile. În 2019, un oficial medical de la spitalul închisorii New Bilibid a declarat că aproximativ 5.200 de deținuți mor anual din cauza supraaglomerării, bolilor și violenței.
Regulile pot fi aplicate în mod arbitrar, dar strict. Fides Lim, de la Kapatid, un grup de sprijin pentru familiile și prietenii deținuților politici, spune că rudelor care au făcut călătorii lungi pentru a-și vizita familia li se poate refuza intrarea fără explicații, sau avocaților li se poate refuza permisiunea de a-și vedea clienții. Pachetele cu mâncare – de care depind deținuții – pot fi refuzate sau distruse parțial sau total în timpul perchezițiilor. Protestatarii din interior sunt lăsați să „moară de foame”, adaugă Narang. Ei pot fi reținuți ani de zile, unii aproape un deceniu, pentru că sistemul de justiție este atât de lent și procesele lor sunt în desfășurare. Un astfel de tratament, a adăugat ea, este o „cruzime extraordinară”.
Condițiile din celulele închise, unde oamenii sunt reținuți imediat după arestare, sunt deosebit de îngrijorătoare, spune Carlos Conde, cercetător senior la divizia Asia a Human Rights Watch. „Aici au loc multe maltratări, torturi, uneori chiar [împotriva] copiilor făcute chiar de către poliție.” Există puține facilități care îndeplinesc standardele internaționale, a adăugat el.
Secretarul pentru Justiţie, Jesus Crispin Remulla, a recunoscut că sectorul penitenciar se confruntă cu multe provocări şi a promis reforme. Acestea includ reducerea cauțiunilor pentru cei mai săraci deținuți și ridicarea cerințelor pe care procurorii trebuie să le îndeplinească pentru a inculpa o persoană în fața instanței. Din iulie 2022, când administrația Marcos a preluat mandatul, peste 4.000 de prizonieri au fost eliberați, inclusiv unii pentru bună conduită, ca parte a unui efort de a reduce presiunea asupra sistemului penitenciar.
Conde spune că măsurile au reprezentat un pas în direcția bună, dar a adăugat că sunt necesare investiții în facilități, precum și reforme legale. „Ne lipsesc judecătorii, ne lipsesc tribunalele, sistemul este doar disfunțional”, spune Conde.
Narag spune că guvernul trebuie să caute alternative la închisoare și să construiască închisori regionale mai mici, mai ușor de gestionat, cu deținuții organizați în funcție de risc, mai degrabă decât unul care permit apartenența la bande, așa cum este cazul acum - un aranjament care încurajează infractorii de nivel scăzut să se amestece cu cei mai serioși. criminali.
În cele din urmă, adaugă el, reformele trebuie să abordeze dinamica și ierarhiile din închisori. În trecut, eforturile s-au concentrat doar pe schimbări de conducere. „Cauza principală structurală a problemei nu a [a fost niciodată rezolvată]”, spune el.
Se încarcă comentariile...
