Deciziile summitului G20 din Antalya. De la combaterea evaziunii fiscale a multinaţionalelor până la măsuri de cooperare împotriva terorismului

Vladimir Putin şi Barack Obama la summitul G20 FOTO AP

Şefii de stat şi de guvern din G20, grupul primelor 20 de puteri ale planetei, s-au reunit pentru două zile - duminică şi luni - la Antalya, în sudul Turciei, unde au dezbătut o gamă largă de subiecte sensibile pe agenda internaţională, în pofida caracterului economic al summitului. La capătul summitului, primii 20 de lideri mondiali par să-şi fi apropiat poziţiile asupra unor ameninţări comune, în special terorismul şi evaziunea fiscală.

Planul OCDE privind combaterea evaziunii fiscale a multinaţionalelor, adoptat

Planul de luptă împotriva evaziuni fiscale a multinaţionalelor, elaborat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), a fost adoptat luni.

Potrivit unui comunicat publicat la sfârşitul summitului G20, liderii mondiali reuniţi la Antalya au subliniat că este „crucial“ ca proiectul să cunoască o „punere în aplicare largă şi coerentă“, în special cu privire la subiectul delicat al acordurilor încheiate între administraţiile fiscale şi companiile multinaţionale, transmite AFP online.

De asemenea, liderii celor mai mari 20 de economii ale lumii au „încurajat“ şi ţările în curs de dezvoltare să se alăture eforturilor lor, ca răspuns la criticile exprimate de mai multe organizaţii nonguvernamentale care reproşează ţărilor bogate că negociază într-un cerc restrâns.

Liderii G20 au încredinţat OCDE sarcina de a „supraveghea punerea în aplicare“ a planului de luptă împotriva evaziuni fiscale a multinaţionalelor şi de a înfiinţa o structură în acest sens de la începutul anului următor.

Planul OCDE, care are drept obiectiv limitarea capacităţii marilor companii de a evita plata impozitelor graţie unor strategii contabile sofisticate, prevede de exemplu obligativitatea ca firmele multinaţionale să-şi dezvăluie rezultatele financiare şi contribuţiile fiscale plătite pentru fiecare ţară în parte. Acest plan ar urma să se finalizeze printr-un amplu tratat multilateral care să limiteze aceste practici agresive de „optimizare fiscală“, notează Agerpres.

OCDE, o organizaţie care regrupează aproximativ 30 de state dezvoltate, estimează că strategiile fiscale sofisticate practicate de Google, Apple şi alte mari companii multinaţionale lipsesc statele de venituri fiscale în valoare de 100 până la 240 de miliarde de dolari anual.

Apel la gestionarea crizei imigranţilor

În ceea ce priveşte criza imigranţilor, care afectează în special Uniunea Europeană, liderii din cadrul G20 au făcut apel luni, în declaraţia lor finală, la toate ţările lumii să „contribuie“ la gestionarea ei.

„Facem apel la toate statele să contribuie la soluţionarea acestei crize şi să împartă sarcina care este legată în special de relocalizarea refugiaţilor, drepturile acestora, ajutorul umanitar“, se arată în declaraţia finală.

„Importanţa crizei actuale a refugiaţilor constituie o îngrijorare mondială. Trebuie o abordare coordonată şi completă pentru a răspunde la această criză şi la consecinţele ei pe termen lung“, subliniază liderii G20, potrivit AFP.

„Invităm toate statele să sporească, după posibilităţile lor, sprijinul pentru organizaţiile internaţionale competente în vederea creşterii capacităţilor acestora de a ajuta ţările vizate să răspundă la această criză“, se mai arată în text.

Confruntată de mai multe luni cu un aflux masiv de imigranţi, provenind în special din Siria, Uniunea Europeană negociază cu Turcia, ţară care a primit oficial 2,2 milioane de refugiaţi sirieni, şi cu ţările limitrofe pentru ca acestea să oprească valul de imigranţi, în schimbul unor ajutoare financiare.

De la începutul acestui an, peste 800.000 de imigranţi, veniţi în special din Africa şi Orientul Mijlociu, au ajuns în Europa, majoritatea via Turcia, informează Agerpres.

Numeroase state membre UE, în special din estul Europei, şi-au manifestat îngrijorarea faţă de acest aflux masiv de imigranţi, temeri care s-au amplificat după atentatele recente de la Paris, soldate cu cel puţin 129 de morţi.

Cooperare împotriva terorismului

Totodată, statele membre G20 au cerut „măsuri“ împotriva „circulaţiei crescânde a teroriştilor“, de la „gestiunea frontierelor până la „consolidarea securităţii aeriene“.

Printre aceste măsuri, şefii de stat şi de guvern din G20 prevăd „un schimb de informaţii operaţionale, gestionarea frontierelor pentru a detecta deplasările, măsuri de prevenire şi un răspuns judiciar adecvat“.

„Vom lucra împreună pentru a consolida securitatea aeriană internaţională“, potrivit textului publicat la finalul summitului din Antalya.

„Lupta contra terorismului este  o prioritate majoră“, dau asigurări liderii 20, care au condamnat, totodată, atacurile „odioase“ de la Paris.

Determinare pentru ajungerea la un acord în cadrul COP21 de la Paris

În cele din urmă, grupul G20 s-a arătat hotărât în vederea ajungerii la un acord în privinţa limitării încălzirii globale la 2 grade Celsius.

Potrivit comunicatului, G20 speră că în cadrul Conferinţei asupra Schimbării Climatice de la Paris (COP21) se va ajunge la „un protocol, un acord sau la un alt instrument cu forţă juridică“.

„Recunoaştem faptul că 2015 este un an decisiv“, anunţă la unison liderii G20.

Cop21 va avea loc între 30 noiembrie şi 11 decembrie, cu participarea a 195 de ţări.

G20 regrupează state care generează 85% din activitatea economică a lumii şi aproape două treimi din populaţia planetei. Cei 20 de actori globali din cadrul G20 sunt Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Coreea de Sud, Franţa, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Marea Britanie, Mexic, Rusia, SUA, Turcia şi Uniunea Europeană (UE).