De ce presa din Israel prevesteşte un război cu Iranul
0
În cazul în care Casa Albă crede că luna noiembrie va veni fără să aducă surprize neplăcute cu privire la ameninţarea nucleară a Iranului, înseamnă că administraţia de la Washington nu ia în considerare pălăvrăgeala febrilă din întreaga presă israeliană.
Primele pagini ale celor patru cotidiene principale din Israel reflectată ceea ce pare a fi o campanie concentrată să creeze impresia că Israelul se pregăteşte să înceapă un război cu Iranul în următoarele 12 săptămâni, în pofida obiecţiilor formulate de SUA şi de alte puteri occidentale. „Premierul israelian Benjamin Netanyahu şi ministrul Apărării Ehud Barak hotărăsc să lovească Iranul în toamnă“, a scrie publicaţia „Yediot Ahronot“.
„Sabia iraniană de la gâtul nostru este mai ascuţită decât a fost în războiul din 1967“, notează cotidianul „Haaretz“ . „Maariv“ informează că 37% din publicul israelian se teme că „va rezulta un al doilea Holocaust, dacă Iranul va lansa bomba,“.
„Iranul şi-a accelerat progresul construirii bombei“, avertizează „Yisrael Hayom“. Tot această publicaţie a scris într-un alt articol că „decizia lui Netanyahu şi a lui Barak să lovească Iranul este definitivă“, relatează „Time“ .
„Haaretz“ pare să sugereze că o parte a urgenţei aduse din nou în discuţie a constat într-o cerere pe care noile mijloace de securitate impuse de SUA au cerut-o când s-a văzut că Israelul face progrese în construirea focoaselor nucleare. Alţii, însă, au fost sceptici. „Ne putem relaxa cu toţii. În ultimele două săptămâni nu s-a întâmplat nimic nou cu privire la atacul asupra Iranului. Cabinetul nu a fost chemat, ministrul Apărării nu a convocat reprezentanţii Forţele de Apărarea ale Israelului şi nicio altă informaţie nouă nu a fost dată. Tot ceea ce ştim azi, o ştiam şi acum două săptămâno şi acum două luni“, scrie Ben Caspit, jurnalist la „Maariv“.
Serviciile de informaţie ale SUA au informat că Iranul nu are mijloacele de a construi arme nucleare şi mai ales de a îmbunătăţi uraniul până la gradul unei arme şi nici nu a luat o decizie cu privire la acest fapt. Problema „liniilor roşii“ adoptate de Israel şi de SUA pentru a obţine un răspuns militar sunt diferite: preşedintele Obama a promis să ia măsuri militare pentru a opri Iranul să dobândească arme nucleare, în timp ce Israelul a insistat ca Iranul să nu mai aibă posibilitatea de a crea astfel de arme. Caspit a susţinut ideea că principala problemă este lipsa de încredere în rândul liderilor politici israelieni, care ar putea să se încreadă în SUA privind acţiunea militară din Iran. O temă recurentă şi declaraţiile oficialilor israelieni arată că Israelul nu poate încredinţa securitatea ţării actualului guvern american sau oricărei alte administraţii ce se va instala la Casa Albă.
Până în prezent, SUA şi alte puteri occidentale au împiedicat Israelul de a se avânta într-un război catastrofal, ce are perspective de câştiguri minimale. Israelienii au recunoscut că măsurile lor militare sunt văzute ca o ameninţare şi le acordă puterilor din Vest motivul să ceară sancţiuni mai stricte şi să pună presiune asupra Iranului.
Raţionamentul lui Netanyahu şi Barak (foto dreapta) este puţin probabil să convingă scepticii israelieni de acţiunile militare împotriva Iranului, pentru că centrul scepticismului lor au fost întrebările publice legate de competenţa Israelului şi factorii de decizie.
Yuval Diskin, fostul şef al Serviciului israelian de securitate internă, Shin Bet, i-a acuzat public pe cei doi că sunt „ghidaţi de sentimente mesianice“. „Nu am încredere că actuala conducere a Israelului ne îndreaptă spre un asemenea eveniment, ca războiul cu Iranul“, a adăugat Diskin. Defalcarea de încredere nu este doar între SUA şi Israel, ci şi între conducerea politică a Israelului şi căpeteniile militare, atrage atenţia publicaţia „Maariv“.
Duminică, Israelul a testat o reţea naţională de mesaje-text de avertizare în cazul de urgenţă a unui atac cu rachete. Ministrul adjunct de Externe, Danny Ayalon, a cerut public ca Occidentul să declare eşuată încercarea de a obţine o soluţie pe cale diplomatică în cazul iscării unui conflict.
Se încarcă comentariile...
