De ce refuză UE să treacă Hezbollah pe lista neagră a grupărilor teroriste?

Mulţime de oameni adunată la o cuvântare a liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah FOTO: Mediafax/AFP

Gruparea libaneză paramilitară Hezbollah, susţinută de Iran, este considerată vinovată pentru atentatul din staţiunea bulgară Burgas, în urma căruia cinci israelieni au murit şi numeroşi alţii au fost răniţi. În timp ce Statele Unite au clasificat deja Hezbollah drept grupare teroristă, Olanda este, la rândul ei, pregătită să urmeze exemplul american. Însă restul Europei se opune.

Ministrul de Externe al Israelului, Avigdor Liberman, a solicitat oficialilor de la Bruxelles să treacă gruparea Hezbollah din Liban pe lista organizaţiilor teroriste din lume. Însă, propunerea diplomatului israelian a întâmpinat rezistenţă.

Cererea a venit ca urmare la atentatul de la Burgas din 18 iulie, în care cinci israelieni şi un bulgar au murit, informează Novinite. Atât serviciul de informaţii al Israelului, cât şi cel al SUA susţin că există dovezi care arată că atacul a fost săvârşit de gruparea Hezbollah, în colaborarea cu Iranul.

Erato Kozakou-Marcoullis, ministrul de Externe al Ciprului (ţară care deţine, în prezent, preşedinţia UE), a atras atenţia că „nu există consens în rândul membrilor UE cu privire la trecerea Hezbollah pe lista teroriştilor pentru că lipsesc dovezi tangibile referitoare la acte de terorism comise de reprezentanţii grupării”.

Afirmaţia ministrului cipriot a fost urmată de reacţii puternice atât în mediul online antitero, cât printre experţii în combaterea terorismului aflaţi pe ambele maluri ale Oceanului Atlantic.

Jacob Campbell, cercetător în cadrul „Institute for Middle Eastern Democracy” din Marea Britanie şi autorul raportului intitulat „Ajuntând Hezbollah” („Helping Hezbollah”) publicat în iunie 2012, a declarat „la doar câteva zile de la atentatul de la Burgas, că acesta a fost comis fără îndoială de Hezbollah”. Totodată, Campbell a afirmat pentru „The Jerusalem Post” că declaraţia ministrului cipriot de Externe este absolut „ridicolă”, cu atât mai mult cu cât Parlamentul European a adoptat, de curând, o rezoluţie care prezintă „dovezi clare” cu privire la atacurile teroriste comise de Hezbollah.

„În această privinţă, dar şi în multe altele, Bruxelles-ul pare sa-şi fi ascuns capul în nisip”, a comentat Campbell.

Michael J. Totten, expert în politică internaţională şi în relaţiile dintre SUA şi ţările din Orientul Mijlociu, a atras atenţia pe site-ul său „World Affairs Journal” că „primul act de terorism (comis de Hezbollah, n.r.) a fost distrugerea ambasadei americane din Beirut (capitala Libanului, n.r.) în 1983”. „Aş putea să stau o zi întreagă şi să detaliez atentatele săvârşite de atunci până în prezent. Dar nu o voi face. Oficialii europeni ştiu bine ce a făcut Hezbollah. Refuzul lor de a introduce gruparea pe lista neagră a terorismului nu are nimic de-a face cu ignoranţa lor sau cu inocenţa Hezbollah”, a comentat Totten.

Potrivit agenţiei de informaţii a Germaniei, Verfassungsschutz, Hezbollah are aproximativ 900 de membri activi doar în republica federală germană. Însă nici Germania şi nici Franţa nu s-au arătat interesate să introducă gruparea pe lista organizaţiilor teroriste.

Lipsa de interes se dovedeşte a fi constantă, dat fiind că Olanda a înaintat o propunere de introducere a grupării Hezbollah pe lista neagră a teroristmului încă din 2009. „Organizaţia a jucat un rol determinant în reprimarea sângeroasă a protestelor populare din Iran (împotriva alegerilor prezidenţiale aranjate în urma cărora şefia statului iranian a ajuns în mâinile lui Mahmoud Ahmadinejad, n.r.). Totodată, gruparea este din ce în ce mai activă în terorismul international, fiind cunoscută şi pentru strânsele legături cu gruparea paramilitară palestiniană Hamas”, au motivat parlamentarii olandezi în solicitarea lor din 2009.

Uniunea Europeană a ignorat, pur şi simplu, apelul Olandei.

În vara anului 2011, deputaţii italieni au votat, în unanimitate, o rezoluţie prin care cereau comunităţii internaţionale „să pună presiune asupra preşedintelui sirian Bashar al-Assad pentru a înceta represiunea forţelor guvernamentale asupra activiştilor pentru democraţie, dar şi asupra implicării Iranului şi a Hezbollah în Siria”.

Oficialii UE nu au luat nicio măsură împotriva Hezbollah.

„În momentul de faţă, Israelul este, într-adevăr, unul dintre protagoniştii luptei pentru interzicerea grupării în Europa. Paramilitarii libanezi caută să destrame statul israelian, ucigând fără jenă israelieni civil chiar şi în afara granitelor ţării. Însă uciderea soldaţilor francezi la Beirut şi moartea şoferului bulgar în atentatul din staţiunea bulgară Burgas arată că şi Uniunea Europeană este, la rândul ei, un protagonist care trebuie să se opună grupării, deşi orificialii de la Bruxelles refuză să confrunte Hezbollah”, a atras atenţia cercetătorul Benjamin Weinthal, din cadrul „Foundation for Defense of Democracies”.