Cum a început povestea lui Nelson Mandela: „Eram curios să văd cum arată de aproape un lider de talie mondială”

În autobiografia sa oficială, publicată în 1994, Nelson Mandela vorbeşte despre oamenii politici care i-au marcat existenţa şi l-au transformat într-un adevărat erou, zeci de ani mai târziu.

“Un conducător este ca un păstor. Stă în spatele turmei, îi lasă pe cei mai pricepuţi să meargă înainte, în timp ce restul îi urmează, fără să îşi dea seama că, în tot acest timp, altcineva i-a condus din spate”, scria Nelson Mandela, în autobiografia sa, conturând astfel portretul liderului politic ideal.

Aspiraţiile care l-au determinat, mai târziu, să îşi asume lupta anti-apartheid au încolţit, la început, în mintea tânărului Mandela în perioada studenţiei. Pe vremea când studia la Universitatea Fort Hare, pe care o descria ca fiind “un soi de Oxford, Cambridge, Harvard şi Yale pentru tinerii de culoare”, Mandela simţea că este predestinat gloriei.

La Fort Hare, scrie el, studenţii erau învăţaţi “ să asculte poruncile divine, să respecte autoritatea politică şi să fie recunoscători pentru prilejul de a învăţa, oferit de biserică şi de guvern”. In acelaşi timp, universitatea reunea unii dintre cei mai buni profesori din Africa de Sud şi era văzută ca fiind o instituţie mai degrabă elitistă raportat la standardele de la acea vreme.

“În timp ce Fort Hare era un sanctuar îndepărtat de lume”, povesteşte Mandela, tinerii studenţi aveau o preocupare serioasă : al Doilea Război Mondial. “Am fost incredibil de emoţionat să aflu că, la ceremonia de absolvire de la universitate, avea să vorbească Jan Smuts. Era o mare onoare pentru Fort Hare să fie gazdă pentru un mare om de stat. (...) Eram extrem de curios să văd cum arată un conducător de talie mondială, ca Smuts, de aproape”.

Vorbele lui Smuts l-au impresionat, la acea vreme, pe Mandela. “La Fort Hare, el le predica unor convertiţi”, descrie el discursul,  despre care povesteşte că a fost urmat de aplauze furtunoase din partea tinerilor studenţi.

“L-am aplaudat din inimă, am ovaţionat lupta pentru libertate din Europa, uitând că nouă înşine ne lipsea libertatea, pe propriul nostru pământ”, mai scrie el.

Carta Atlanticului, Winston Churchill şi Franklin Roosevelt

În aceeaşi perioadă în care îşi urma studiile la Fort Hare, Mandela obişnuia adesea să asculte discursurile marilor oamenilor politici, la radio. Dintre vorbitori, liderul sud-african îl evocă, în autobiografia sa, pe Winston Churchill, ale cărui discursuri erau difuzate frecvent.

Imaginea politicianului britanic avea să i se întipărească în memorie lui Mandela încă din tinereţe, după ce urmărise un documentar pe tema celui de-al Doilea Război Mondial.

“Imaginea lui Winston Churchill plângând (...) mi-a rămas în memorie multă vreme şi mi-a demonstrat că sunt vremuri când un conducător îşi poate arăta suferinţa în public, iar asta nu îl va face să scadă în ochii poporului”, povesteşte Mandela.

Deşi ideea luptei pentru libertate se înfiripase demult în mintea tânărului de culoare, evenimentul decisiv s-a petrecut în 1941, când fostul premier britanic Winston Churchill şi fostul preşedinte american Franklin Roosevelt au semnat Carta Atlanticului, declaraţie care stipula că statele nu urmăresc extinderea teritorială şi proclama dreptul la autodeterminare al popoarelor care fuseseră lipsite de acest drept.

Iată cum descria Mandela evenimentul :

„Schimbarea plutea în aer în anii 1940. Carta Atlanticului din 1941, semnată de Roosevelt şi Churchill, reafirma credinţa în demnitatea fiecărei fiinţe umane şi răspândea principiile democraţiei. Unii vestici au văzut Carta ca pe o promisiune deşartă, dar nu şi noi, cei din Africa. Inspiraţi de Carta Atlanticului şi de lupta împotriva tiraniei şi opresiunii, Congresul Naţional African a creat propria Cartă, în care cerea drepturi pentu toţi africanii şi eliminarea legislaţiei discriminatorii. Speram ca guvernul şi sud-africanii de rând să vadă că principiile pentru care se lupta în Europa erau aceleaşi cu cele pe care le apăram acasă“.

Documentul menţionat în autobiografie a devenit, ulterior, piatra de temelie pe care un popor întreg avea să-şi clădească aspiraţiile şi, jumătate de secol mai târziu, l-a făcut pe Nelson Mandela un erou al lumii întregi.

Citeşte mai multe despre Nelson Mandela:

VIDEO Nelson Mandela a murit. Povestea ultimului erou al planetei

Nelson Mandela a murit joi. Condamnat la aproape trei decenii de închisoare, adulat apoi de milioane de oameni, Nelson Mandela a murit la vârsta de 95 de ani. Viaţa lui seamănă cu vieţile personajelor mitologice, iar destinul său lasă o amprentă în istoria lumii moderne.

Bono de la U2, despre Nelson Mandela: „Omul care nu putea să plângă”

Celebrul rocker irlandez Bono, solistul trupei U2 şi unul dintre cei mai mari activişti din rândul celebrităţilor internaţionale, îi face un portret „cald“ şi familiar lui Nelson Mandela, care i-a fost prieten. Într-un editorial din „Time“, muzicianul îl numeşte pe fostul lider „omul care nu putea să plângă“ şi spunea povestea emoţionantă din spatele acestui lucru.

VIDEO Top 10 cântece-tribut în onoarea lui Nelson Mandela

Nelson Mandela, primul preşedinte de culoare al Africii de Sud, cel care a murit joi, a influenţat şi inspirat de-a lungul ultimilor 30 de ani numeroşi solişti prin sacrificiul său şi lupta pentru dreptate. Ziua de naştere a lui Mandela, 18 iulie, este sărbătorită în întreaga lume ca Ziua Mandela, iar artişti de pe toate continentele i-au închinat cântece-tribut celui care a petrecut 27 de ani în închisoare pentru lupta sa anti-apartheid.

Cuvintele lui Mandela, cele mai puternice arme ale sale: „Dacă oamenii pot învăţa să urască, atunci ei pot fi învăţaţi să iubească”

Nelson Mandela a murit, joi, la vârsta de 94 de ani. Fostul preşedinte al Africii de Sud se afla în stare critică, iar în ultimele zile s-a zbătut între viaţă şi moarte. Mandela şi-a dedicat viaţa luptei împotriva rasismului, iar cuvintele au fost cele mai puternice arme ale sale.

FOTO Robben Island sau Insula terorii: o incursiune în închisoarea unde Nelson Mandela a fost ţinut 18 ani după gratii

În 2010, cu ocazia Mondialului de fotbal, o echipă a ziarului „Adevărul“ a vizitat locul în care omul care a învins Apartheidul a fost ţinut, precum un animal, alături de sute de alţi deţinuţi politici. Astăzi, turul insulei e făcut de cei care au fost închişi aici şi e o experienţă terifiantă şi emoţionantă în acelaşi timp.

Problemele de sănătate pe care le-a avut Nelson Mandela

În decursul vieţii sale, Nelson Mandela, fostul preşedinte al Africii de Sud, decedat joi seară la 95 de ani, a suferit mai multe intervenţii chirurgicale, necesare în urma deteriorării stării de sănătate a liderului sud-african după cei 27 de ani petrecuţi în închisoare.

FOTO VIDEO Reacţiile liderilor politici după anunţul morţii lui Nelson Mandela. Obama: „Nu îmi pot imagina propria viaţă fără exemplul oferit de Mandela”

Personalităţile politice din întreaga lume şi-au exprimat condoleanţele şi gândurile faţă de mortea primului preşedinte de culoare al Africii de Sud, Nelson Mandela, anunţă AFP.

Crin Antonescu, despre Nelson Mandela: „Unul dintre cei mai mari oameni de stat ai timpurilor noastre”

Preşedintele Senatului şi liderul Partidului Naţional Liberal (PNL), Crin Antonescu, a postat un mesaj pe pagina sa de Facebook în care îşi exprimă tristeţea faţă de moartea lui Nelson Mandela, primul preşedinte de culoare al Africii de Sud, informează Mediafax.

Lumea înainte de Mandela: ce a însemnat Apartheidul

Când Warner Bros prezenta primul material video color, în Africa de Sud Apartheidul devenea legal. Când George Orwell publica romanul „O mie nouă sute optzeci şi patru”, relaţiile sexuale interasiale deveneau ilegale în Africa de Sud, iar oamenii erau mutaţi forţat pe criterii etnice. Când s-au lansat Bob Dylan şi The Rolling Stones, Nelson Mandela era arestat. Când se lansa M*A*S*H, negrii din Africa de Sud îşi pierdeau statutul de cetăţeni.