Criza din Afganistan: Spre un regim taliban 2.0? Talibanii de ieri şi de azi
0
La fel ca acum 25 de ani, talibanii dau asigurări asupra unei amnistii generale pentru colaboratorii fostului guvern şi încearcă să liniştească temerile civile. Oare îşi vor respecta promisiunile de această dată?
„Talibanii nu vor căuta răzbunare. Nu ţinem ranchiună nimănui”, promitea unul din comandanţi în 1996.
Totuşi soarta fostului preşedinte afgan Mohammad Najibullah ar trebui să fie pildă - castrat şi forţat să-şi înghită organele genitale, acesta a fost apoi spânzurat de un felinar, relatează „The Atlantic”.
Un purtător de cuvânt al talibanilor a fost de acord să fie intervievat de o prezentatoare afgană cu faţa descoperită. Ori se ştie că fostul lor regim nu ar fi permis aşa ceva.
Stăpâni peste Kabul, la fel ca în 1996, talibanii au o prioritate de bază, şi anume să nu permită haosul. De aici mesajul accentuat privind siguranţa civililor - care de altfel i-a ajutat la câştigarea primilor adepţi şi pe această bază şi-au fondat gruparea.
La scurt timp după intrarea în Kabul, afganii spuneau că talibanii stau pe străzi pentru a menţine ordinea şi siguranţa publică. Nu s-au apucat să execute oameni la colţ de stradă, ci păzesc afganii de răufăcători care ar fi tentaţi să fure sau să provoace tulburări publice.
Militanţii s-au asigurat că poliţia poate fi contactată şi e prezentă la post, iar civilii au fost îndemnaţi să se prezinte la lucru ca de obicei. Aceste semnale de mărinimie nu pot fi luate de bune şi nu sunt o garanţie pentru ce va urma - talibanii s-au mai răzbunat după ce şi-au instalat regimul.
Circulă deja mărturii despre execuţii sumare - deocamdată departe de ochii lumii, în afara capitalei.
Talibanii de azi
Talibanii nu dau niciun semn că s-ar fi îmblânzit - şi de ce ar face-o acum, când actele lor continue de violenţă din ultimii 15 ani au fost mai degrabă recompensate? Au făcut un joc al negocierii - unul necinstit, căci aveau scopul de a ajunge să agreeze termenii capitulării americane. În plus, generaţia actuală de lideri e şi mai crudă decât precedenta, pentru că unii dintre ei s-au înăsprit şi după ce au fost încarceraţi la Guantánamo Bay.
Dacă prima generaţie de talibani şi-a concentrat forţele pe învingerea adversarilor afgani, cea de azi s-a ridicat şi împotriva NATO, obţinând o victorie decisivă. O confirmare vine din partea unui afgan de la Kabul ce a auzit-o direct din gura unui oficial senior - insurgenţii „sunt mult mai stricţi, mult mai radicali”.
„Au pătruns în oraş ca o armată islamică victorioasă” şi „vor acţiona ca atare”, considerând succesul lor ca o recompensă venită de la Dumnezeu pentru faptul că au fost neîndurători.
Discursul preşedintelui american Joe Biden, după capturarea capitalei, potrivit căruia obiectivul american „vital” în Afganistan - pedepsirea teroriştilor al-Qaeda vinovaţi de atacul de la 11 septembrie şi prevenirea unor atentate viitoare asupra Americii, prin eliminarea posibilităţii unei baze pentru terorişti în Afganistan - a fost atins, dovedeşte naivitate, ca şi cum i-ar crede de data asta pe cuvânt.
Totuşi talibanii au încă mii luptători peste graniţe - chinezi, ceceni, uzbeci şi de alte naţionalităţi cu interese în ţările natale, a căror existenţă nu o recunosc - astfel că promisiunea în sensul controlării unor potenţiali terorişti devine iarăşi lipsită de acoperire, ca şi restul asigurărilor pe care le dau acum insurgenţii lumii întregi.
Discursul lui Biden vădeşte şi o lipsă de coerenţă când spune că SUA nu au urmărit niciodată clădirea unei democraţii durabile în Afganistan. Or, sub domnie talibană, Afganistanul revine la statutul ei de ţară dominată de lorzi ai războiului, cu potenţialul de fi un sanctuar pentru terorişti.
Mai mult, victoria talibană e o garanţie în plus, mai ales că cei mai promiţători oameni sunt primii masacraţi sau vânaţi. Regimul taliban are puterea să atragă alte ţări spre societatea lor distopică versus americanii care s-au dovedit incapabili de o transforma în democraţie, scrie Graeme Wood în „The Atlantic”.
Trecutul a arătat la ce se pricep talibanii - o politică internă de mare simplitate a legii şi ordinii potrivit interpretării legii islamice, adică străină de concepţia modernă despre drepturile omului şi o politică externă ospitalieră pentru jihadiştii sunniţi de toate felurile.
Talibanii susţin că s-au schimbat, dar acţiunile lor demonstrează contrariul - nu va exista un regim taliban 2.0.
Talibanii încearcă acum să convingă cu o imagine proaspătă de apărători ai drepturilor civile, milostivi faţă de inamicii lor. Talibanii sunt însă doar mai abili azi - în loc să ameninţe cu mitraliere Kalaşnikov au lansat o campanie sofisticată de PR pe reţele sociale, relatează Politico.
Guvernele lumii, prinse cu garda jos
Prinse cu garda jos de victoria lor fulgerătoare, guvernele lumii, inclusiv occidentale, par să se lase prinse în capcană, cu unele excepţii. Experţii avertizează însă că este doar un exerciţiu de imagine pentru a obţine recunoaşterea regimului lor despre care au oferit prea puţine detalii până acum. Ar trebui ca lumea să-şi amintească de acel regim brutal care a eliminat femeile din viaţa publică, a interzis accesul la educaţie pentru fete şi a distrus moşteniri culturale - un regim care a oferit la început aceleaşi promisiuni.
În disperare de cauză în faţa unei eventuale noi crize a refugiaţilor, guvernele lumii semnalează că sunt dispuse să judece viitorul regim pe baza acţiunilor viitoare, nu a trecutului ucigaş.
Talibanii încarcă clipuri cu rânduri de eleve intrând pe porţile şcolii, luptătorii protejează minorităţile religioase pe străzi, liderii participă la comemorări şiite şi militanţii ieri sângeroşi, azi se filmează în săli de fitness, savurând îngheţată şi purtând accesorii occidentale. Militanţii asigură China că nu vor sprijini militanţii uiguri din regiunea vestică Xinjiang şi dau semnale de prietenie înspre Iran.
„Mesajele care sosesc din Afganistan sunt pozitive. Talibanii au declarat amnistie (pentru foştii oficiali guvernamentali) şi îndeamnă femeile şi alţi civili să revină la muncă - cred că astea erau principalele îngrijorări ale comunităţii internaţionale”, a comentat ambasadorul pakistanez pentru UE, Zaheer Aslam Janjua.
Ministrul pakistanez de externe anunţă grăbit că „propaganda” anti-talibană s-a dovedit falsă. Chiar şi Iranul, odată un duşman de moarte, scrie într-o publicaţie apropiată de Gărzile Revoluţionare: „Talibanii: Ne-am reformat”.
„Talibanii au început să impună ordinea publică şi şi-au reafirmat garanţiile de siguranţă pentru rezidenţi şi misiunile diplomatice străine”, a transmis Ministerul rus de Externe.
Un diplomat senior din Emiratele Arabe a declarat pentru Reuters că declaraţiile talibane sunt „încurajatoare”.
Premierul britanic a spus în faţa parlamentarilor: „Vom judeca acest regim în funcţie de alegerile pe care le face, şi mai degrabă după acţiunile sale decât după cuvintele sale, după atitudinea sa faţă de terorism, faţă de criminalitate şi narcotice, precum şi după accesul umanitar şi dreptul fetelor la educaţie".
Poziţia sa a fost evocată şi de Franţa al cărei ministru de externe a apreciat că angajamentele talibanilor faţă de drepturile omului sunt încurajatoare, dar trebuie demonstrate.
Aceste atitudini arată o disponibilitate pentru acordarea unei a doua şanse.
Premierul canadian Justin Trudeau a fost însă tranşant, comentând dur: „au preluat şi au înlocuit un guvern ales democratic prin forţă. Sunt recunoscuţi ca organizaţie teroristă în legea canadiană.
Nu prezintă încredere
Talibanii de azi sunt „foarte diferiţi” în termeni de cunoaştere geopolitică, remarcă Neha Ansari, analist în domeniul contraterorismului la Washington: „Sunt luptători experimentaţi, fini cunoscători ai mediei şi tehnologiilor. Au călătorit în toată lumea, au negociat cu puteri uriaşe”.
Dar, în ciuda acestor lucruri, nu sunt demni de încredere, pentru că „fie nu-şi pot controla soldaţii, fie pretind că nu o fac”.
Strategia talibană devine vizibilă cu ochiul liber - primul indiciu este formularea angajamentelor în termeni vagi şi condiţionaţi, precizând doar că au loc „discuţii serioase” - aşadar nu e clar cum o să arate noul regim. Al doilea indiciu sunt mărturiile privind înăbuşirea protestelor, represaliile şi vânătoarea din uşă în uşă după o listă - ruda unui jurnalist DW a fost ucisă, iar militanţii au tras asupra demonstranţilor sau au bătut civili pe stradă.
„Ceea ce am văzut este că talibanii, înainte de a se deplasa în toate marile oraşe din Afganistan, nu doar în Kabul, aveau un sistem de informaţii mai avansat”, a declarat pentru BBC Christian Nellemann, de la Centrul Norvegian pentru Analize Globale.
Se încarcă comentariile...
