Talibanii şi terorismul în Afghanistan: componentele teroriste îngemănate cu mişcarea talibană

Foto Shutterstock

Preluarea puterii la Kabul de către talibani ridică probleme majore vizând relaţiile talibanilor cu mişcările teroriste.

Dacă în acordurile de la Doha, din februarie 2020, vizând retragerea americană din Afganistan, este inclus angajamentul talibanilor de a combate organizaţiile teroriste de orice fel, unii reprezentanţi de vârf ai talibanilor, combatanţi din diferitele grupări sau grupări întregi din mişcarea talibană sunt fie terorişti declaraţi şi căutaţi, fie grupările sunt în întregime declarate organizaţii teroriste, aşa cum talibanii înşişi – chiar dacă nu apar pe lista americană a mişcărilor teroriste – apar pe lista rusă şi pe listele altor state. Şi aici nu e vorba de tolerarea sau găzduirea organizaţiilor teroriste în Afganistan, ci direct de participarea la acţiuni teroriste. Un raport din 17 august al Serviciilor Congresului SUA relevă substanţa tuturor acestor organizaţii teroriste.

Grupuri teroriste printre talibanii din Afganistan

Afganistanul are, chiar în această perioadă, grupuri teoriste active care se manifestă în diferite regiuni ale statului, în zone aflate din primele momente sub controlul talibanilor. Grupurile islamiste radicale, angajate în activitatea teroristă, sunt produse şi afiliate cu precădere marilor reţele Al Qaeda – organizaţia centrală dar şi AQIS – Al Qaeda în subcontinentul Indian, Daesh autointitulată Stat Islamic, ISIS sau ISIL, în formula State Islamic din provincia Khorasan – ISKP.

Nu putem să nu menţionăm reţeaua Haqqani, complet îngemănată cu talibanii şi cureaua de transmisie spre Al Qaeda, al cărei lider controlează Kabului şi e căutat cu un premiu de 5 milioane de dolari pe capul său pentru activităţi teroriste. Apoi există şi nenumărate alte grupări minore islamiste cu activităţi teroriste dintre care cele mai cunoscute sunt Tehrik-e-Taliban Pakistan (TTP), talibanii pakistanezi, organizaţie teroristă pe listele occidentale şi ale Pakistanului, Mişcarea Islamistă din Uzbekistan – organizaţie teroristă recunoscută internaţional, inclusiv în Rusia şi statele Asiei Centrale, dar şi Mişcarea Islamică a Turkestanului de Est, sau Partidul Islamist al Turkestanului, cu activitate teroristă în zona Xinjiang a Chinei.

Cu un asemenea istoric, într-un asemenea context, este greu de presupus că talibanii vor putea onora angajamentul lor sau măcar că organizaţiile teroriste nu se vor dezvolta şi nu vor avea un loc de odihnă şi planificare în Afganistan, aşa cum a fost cu Al Qaeda în timpurile Mullahului Omar. De altfel, mişcarea talibană însăşi nu este una unitară, este o federaţie de triburi şi clanuri, grupări şi conduceri, un motiv în plus pentru lipsa unei conduceri verticale reale sau control real şi responsabilitate asumată pentru ceea ce se întâmplă pe întreg teritoriul. De altfel, Afganistanul nu a fost niciodată un stat cu conducere centralizată reală.

Scepticismul în domeniul combaterii terorismului şi al funcţionării tuturor reţelelor şi organizaţiilor teroriste şi islamiste din regiune în interiorul mişcării talibane este larg răspândit în regiune şi la nivelul statelor vecine, dar şi la nivelul administraţiei Statelor Unite şi a statelor occidentale. De altfel, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John F. Kirby, a declarat la 16 august, după momentul preluării, la 15 august, a Kabulului de către talibani: “Secretarul Apărării (Lloyd Austin) consideră, în lumina recentelor evenimente, că o reevaluare a posibilităţilor de reconstituire a reţelelor teroriste în interiorul Afganistanului este necesară, dar că nu suntem în poziţia, în acest moment, la o zi după evenimentele din Kabul, să afirmăm o judecată în oricare din cele două direcţii şi cum va arăta această temă în viitor.”

Foto EPA EFE

Menţinerea capacităţii de intervenţie americană în Afganistan

După cum spuneam, Talibanii ca atare nu se află pe lista FTO - Foreign Terrorist Organization, cea care conţine toate organizaţiile desemnate formal ca teroriste de către Statele Unite. Altfel era o problemă majoră simpla negociere cu o organizaţie teroristă. Totuşi, potrivit raportului, Talibanii interacţionează cu aceste organizaţii teroriste în moduri diferite, multe dintre ele afectând interesele Statelor Unite – şi ale tuturor statelor occidentale.

Preşedintele Biden şi alţi oficiali americani au menţionat că vor menţine trupe şi capabilităţi la distanţă rezonabilă pentru a putea interveni oricând şi după retragerea trupelor americane. Însă eforturile de a obţine un acord la nivelul statelor Asiei Centrale, cele mai vizate de aceste atacuri şi răspândirea islamismului radical şi a ideologiilor jihadiste teroriste, n-au avut succes, acestea respingând, mai ales la imboldul Rusiei, oferirea sau închirierea unor baze militare americane pe teritoriul lor, de unde se puteau desfăşura lesne operaţiuni anti-teroriste asupra teritoriului afgan.

Abia aici intervine marea problemă a atingerii obiectivelor de către Statelor Unite în Afganistan: a fost destructurată Al Qaeda, a fost ucis Bin Laden, a fost semnat un acord pentru a evita găzduirea teroriştilor sub talibani, au fost menţinute stabilitatea şi echilibrul timp de 20 de ani, dar perspectiva dezvoltării reţelelor teroriste şi desfăşurării acţiunilor lor mai departe rămâne foarte prezentă sub regimul Taliban. Şi asta poate să se adauge la argumentele eşecului în Afganistan.

Principalii preocupaţi sunt însă cei din statele vecine. Uzbekistanul, Turkmenistanul şi Tadjikistanul sunt la frontiera cu Afganistanul controlată de talibani de la începutul ofensivei finale, în urmă cu 20 de zile. De aceea şi exerciţiile comune generate de către Rusia, deschiderea unei a doua baze militare în Kârgâzstan şi presiuni asupra Turkmenistanului neutru să intre în CSTO, Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă, sub conducerea şi controlul Moscovei, în care sunt celelalte două state. Rusia are tot interesul să protejeze frontiera pentru că are propriile probleme cu radicalismul islamic şi acţiunile teroriste în Caucazul de Nord şi în statele islamice de pe Valea Volgăi - Tatarstan, Bashkiria, şi altele.

Mişcarea Islamică din Uzbekistan, amestecată în mişcarea talibană, are influenţă importantă în zona radicalizării islamice dar şi a acţiunilor teroriste nu numai în Uzbekistan. Iar China e cea de a doua ţară preocupată de o recrudescenţă pe această dimensiune, ca şi Iranul şi Pakistanul. Cartoful fierbinte s-a mutat astăzi de la America către statele din regiune. Nu că Statele Unite sau Occidentul ar fi ferite de acţiunile teroriste, doar că primele zone de acţiune sunt cele din imediata apropiere a Afganistanului.

Marii jucători terorişti în Afganistan

Al Qaeda a fost principala ţintă a Statelor Unite în Afganistan. Liderii organizaţiei teroriste responsabilă de organizarea şi executarea atacurilor de la 11 septembrie au fost căutaţi, identificaţi, capturaţi sau eliminaţi, după caz, inclusiv Osama bin Laden. Totuşi, în 2015, SUA a decoperit o tabără de pregătire la sud de Kandahar, distrusă ulterior. Un raport al ONU din aprilie 2021 arăta că Al Qaeda şi talibanii sunt în legături strânse care nu au încetat niciodată. Talibanii au dat ordin, după semnarea acordului cu SUA, ca luptătorii săi să nu găzduiască luptători străini, dar altfel nici un alt act nu a rupt relaţia dintre Al Qaeda şi talibani. Raportul mai notează faptul că Al Qaeda a jubilat la victoria talibană şi că talibanii au eliberat din închisorile afgane luptători ai organizaţiei teroriste.

Din septembrie 2014, al Zawhiri, liderul formal al Al Qaeda, a decis lansarea separată a unei organizaţii afiliate Al Qaeda pe Subcontinentul Indian, intrata în 2016 pe listele organizaţiilor teroriste americane. Obiectivul organizaţiei era legătura cu forţele insurgente locale în regiune şi are zone diverse în Afganistan pe care le controlează. Liderul grupării, Asim Umar, a fost ucis în septembrie 2019 într-o operaţiune comună americano-afgană, după ce fusese găzduit şi protejat de talibani. E vorba despre un indian musulman de origine, ca şi alţi membri ai organizaţiei, pe când majoritatea celor din Al Qaeda sunt de origine arabă. Gruparea este în creştere în Afganistan, luptătorii săi sunt în mişcarea talibană, iar în aprilie 2021 Pentagonul anunţa că primise ameninţări de la AQSI că va viza militarii săi. Însă o operaţiune concretă nu a avut loc niciodată.

Daesh Khorasan, sau Stat Islamic în Provincia Khorasan, ISIS-K, a fost fondat în ianuarie 2015 de către Daesh. Este concentrată în Estul Afganistanului la frontiera cu Pakistanul, în provincia Nangarhar fostă FATA – Teritoriile tribale administrate federal. E formată în majoritate de membri ai talibanilor pakistanezi, vânaţi de armată şi împinşi în FATA, respectiv în Afghanistan. Mişcarea a fost practic eradicată din zonă la final de 2019 de către trupele americane şi afgane, în timp ce un contingent plasat în nord a fost eradicat în 2018. Grupul de monitorizare ONU a evaluat că organizaţia are circa 2000 de membri, care funcţionează descentralizat în Estul şi Nordul Afganistanului, liderii fiind vizaţi şi eliminaţi de trupele americane şi afgane în decursul timpului.

Gruparea este foarte periculoasă şi activă. Operaţiunile sunt foarte prezente, ţintele fiind cele guvernamentale afgane, dar şi atacuri masive cu bombă împotriva civililor, ţintind cu predilecţie minoritatea şiită şi şcoala de fete din Kabul, în mai 2021. ISIS-K şi talibanii au avut lupte pentru controlul diferitelor teritorii sau afirmarea preeminenţei în anumite zone. Liderul grupării, aflat în închisoare, a fost găsit şi executat de talibani acum, în timpul marşului către Kabul, mai degrabă pentru a elimina un rival şi a-şi îmbunătăţi imaginea, subliniind astfel public cum luptă talibanii cu grupările teroriste. Talibanii radicali au relaţii cu ISIS-K şi sunt pregătiţi să dezerteze acolo dacă talibanii ajung la guvernare cu compromisuri sau nu respectă regulile convenite acum 20 de ani ale mişcării, cu accentele cele mai radicale, se mai menţionează în raportul Congresului.

În fine, reţeaua Haqqani, este o organizaţie oficial parte a mişcării talibane şi un aliat al Al Qaeda. A fost fondată de Jalaluddin Haqqani, comandant islamist anti-sovietic, oficial Taliban, lider al insurgenţei după 2001, mort în septembrie 2018 din cauze naturale. Gruparea e condusă astăzi de fiul său, Sirajuddin Haqqani, adjunct al comandantului mişcării talibane din 2015. El a întărit relaţiile actuale ale talibanilor cu Al Qaeda. Raportul ONU din aprilie 2021 arată divergenţe între diferitele state privind cooperarea reţelei Haqqani cu Stat Islamic Khorasan. Reţeaua este acuzată de cele mai sângeroase atacuri teroriste din Afganistan, inclusiv câteva sute de militari americani, şi este considerată apropiată de puternicele servicii militare de informaţii pakistaneze, ISI.

Foto EPA EFE

Actorii minori, dar la fel de periculoşi, ai terorismului afgan

Structurile teroriste nu sunt distincte şi identificate foarte clar, şi nici diferite în mod absolut de gruparea talibană. Ele se intersectează la diferite nivele, unii luptători talibani sunt şi membri ai diferitelor reţele teroriste, iar în provincii lucrurile sunt şi mai complicate. Cazul reţelei Haqqani, cea care a ocupat Kabulul, în cea mai mare parte, este special, şi aici miezul şi coerenţa reţelei sunt mult mai mari. Însă sunt şi alte grupări teroriste mai mici care acţionează în Afganistan, prezenţa lor fiind remarcată atât de raportul Congresului SUA din 17 august 2021, cât şi în raportul de monitorizare al ONU din aprilie anul acesta.

Tehrik-e-Taliban Pakistan, (TTP) sau talibanii pakistanezi, sunt o grupare îngemănată cu talibanii afgani sau cu proiecte şi obiective distincte anti-pakistaneze. Atacuri teroriste, vânarea generalilor armatei pakistaneze fac parte dintre operaţiunile grupării. TTP are mii de luptători înăuntrul Afganistanului acolo unde a luptat alături de talibanii afgani împotriva forţelor guvernamentale. Şi aceasta, ca şi mişcarea talibană, este o umbrelă a numeroase grupări anti-pakistaneze, care luptă împotriva guvernului. La moartea liderului sau, Hakimullah Mehsoud, o parte a jurat credinţă Daesh şi a devenit Stat Islamic Khorasan. Succesorul lui Mahsoud a fost ucis de o dronă americană în 2018, în privincia afgană Kunar. Mişcarea a crescut mai ales după eliberarea luăptătorilor săi din închisori de către talibani.

Mişcarea Islamică din Uzbekistan (IMU) este o organizaţie aliată al Al Qaeda, desemnată pe lista teroriştilor încă din 2000. Este formată majoritar din uzbeci, care au luptat în războiul civil din Tadjikistan dintre 1992-1997 alături de islamişti, este aliată cu talibanii şi organizează atacuri şi în celelalte state ale Asiei Centrale. Operează în nordul Afganistanului şi sunt direct sub controlul talibanilor, foarte suspicioşi din cauza unor încercări prealabile de a se afilia Stat Islamic Korasan.

Mişcarea Islamistă din Turkestanul de Est, ETIM, este o combinaţie între o mişcare insurgentă şi una teroristă. Obiectivul este întemeierea unui stat Islamic în provincia chineză Xinjiang, numită şi Turkestanul de Est şi eliberarea uigurilor, musulmani de limbă turcă din China, de sub controlul şi oprimarea chinezilor. IMU a intrat pe lista americană a organizaţiilor teroriste din cauza legăturilor sale cu Al Qaeda, încă in 2002. În rapoartele de monitorizare ONU din iunie 2021, reiese că mişcarea are câteva sute de luptători în nord-estul Afganistanului, o prezenţă importantă în regiunea Idlib din Siria şi capacitatea de a mişca luptătorii între cele două regiuni. Dar componenta afgană are ca ţintă cu predilecţie China.

Acesta fiind peisajul terorist la această oră, relaţiile cu talibanii transparente la aproape toate nivelurile – mai puţin componenta ISIS Khorasan, e greu de aşteptat miracole de la un Afganistan condus de talibani că ar combate reţelele teroriste sau măcar ar refuza găzduirea şi ascunderea unor asemenea grupări teroriste. Multe dintre ele se află la vârf – Haqqani – în chiar mişcarea talibană, iar altele sunt amestecate printre talibani, la diferite niveluri.