Corpul African, care a înlocuit Wagner în Mali, acuzat de atrocități împotriva civililor: „Este o politică a pământului pârjolit”

Corpul African al Rusiei comite atrocități, inclusiv violuri și decapitări, împotriva civililor din Mali, au declarat refugiați pentru Associated Press (AP).

Corpul African este o grupare paramilitară controlată de Ministerul rus al Apărării din Rusia. Mercenarii ruși luptă alături de forțele guvernamentale maliene împotriva militanților islamici din Mali din 2021. Corpul African a înlocuit gruparea Wagner în ultimul an.

Refugiații au declarat pentru AP că noua grupare este la fel de brutală ca Wagner. Aceștia au împărtășit videoclipuri cu sate incendiate și au relatat că au găsit cadavre ale celor dragi cărora le-au fost prelevate organele.

AP a vorbit cu 34 de refugiați care au fugit de violențele din Mali în Mauritania vecină. Aceștia au raportat răpiri, agresiuni sexuale și masacre ale civililor

„Sunt aceiași oameni, plătiți de guvern, și continuă masacrele. Nu există nicio diferență între Wagner și Africa Corps”, a declarat șeful satului pentru AP.

„Este o politică a pământului pârjolit”, a spus un șef de sat malian care reușit să fugă. „Soldații nu vorbesc cu nimeni. Îi împușcă pe toți cei pe care îi văd. Fără întrebări, fără avertismente. Oamenii nici măcar nu știu de ce sunt uciși.”

O domnie a terorii

Vasta regiune Sahel din Africa de Vest a devenit cel mai periculos loc din lume pentru extremism, mii de oameni fiind uciși. Guvernele militare din Mali, Burkina Faso și Niger au renunțat la aliații occidentali și s-au îndreptat către Rusia pentru a primi ajutor în combaterea luptătorilor afiliați al-Qaida sau Statului Islamic.

Autoritățile maliene nu au recunoscut niciodată public prezența trupelor Wagner sau a Corpului African. Însă, în ultimele săptămâni, presa de stat rusă a publicat rapoarte din Mali, lăudând noua grupare paramilitară pentru apărarea țării de „teroriști”, iar Ministerul rus de Externe a confirmat că unitatea este activă „la cererea autorităților maliene”, oferind escorte terestre, operațiuni de căutare și salvare și alte activități.

Mougaloa, o femeie care a reușit să fugă, a povestit cum fiul său în vârstă de 20 de ani a fost ucis în fața ei.

Două mașini în care se aflau bărbați albi mascați  au oprit în fața cortului ei, strigând într-o limbă străină. Aceștia erau însoțiți de soldați malieni și l-au întrebat pe băiat dacă a a văzut militanți. Când a răspuns negativ, l-au bătut până a leșinat, apoi l-au ucis.

Ea a spus că familia a fugit, dar bărbații înarmați i-au găsit din nou la sfârșitul lunii octombrie.

De data aceasta, nu au pus întrebări. Purtau măști și uniforme militare. Au luat tot ce avea familia, de la animale la bijuterii.

Femeia povestește și că și-a lăsat una din fiice în urmă,  după ce aceasta a fost dusă de soldați într-un cort. A fugit cu fiica sa cea mică.

Experții spun că este imposibil de știut câte persoane sunt ucise și agresate în Mali, în special în zonele îndepărtate, în timp ce jurnaliștii și lucrătorii umanitari au acces din ce în ce mai limitat în țară.

„Sunt o mulțime de oameni violați, atacați, uciși. Familiile sunt separate, nu există nicio îndoială în privința asta”, a declarat Sukru Cansizoglu, reprezentantul în Mauritania al agenției ONU pentru refugiați. Dar „uneori este dificil să identifici cine sunt autorii.”

Prinși la mijloc

Civilii, aflați sub presiunea atât a militanților, cât și a Corpului African și a luptătorilor malieni, se află „între ciocan și nicovală”, a declarat Heni Nsaibia de la Proiectul de date privind localizarea și evenimentele conflictului armat (ACLED).

Dacă oamenii nu respectă ordinele de evacuare ale JNIM, se confruntă cu represalii, a spus Nsaibia. Dar dacă fug, armata din Mali și Corpul African îi consideră complici ai JNIM.

Abuzurile raportate împotriva civililor s-au intensificat când Wagner s-a alăturat armatei maliene în 2021. Potrivit analiștilor de securitate privată, Mali plătea Rusiei aproximativ 10 milioane de dolari pe lună pentru asistența oferită de Wagner. 

Moscova a început să creeze Corpul African ca rival al  Wagner după ce liderul său, Evgheni Prigojin, a fost ucis într-un accident de avion în 2023, în urma scurtei sale rebeliuni armate, care a contestat regimul președintelui Vladimir Putin.

Nu este clar dacă termenii acordului cu Mali rămân aceiași Analiștii estimează numărul de luptători la aproximativ 2.000.

Nu toți luptătorii Corpului African sunt ruși. Mai mulți refugiați au declarat pentru AP că au văzut bărbați de culoare vorbind alte limbi. Consiliul European pentru Relații Externe a declarat, într-un raport recent, că unitatea recrutează din Rusia, Belarus și statele africane.

Corpul African și forțele maliene și-au intensificat ofensivele comune în nordul Mali, care găzduiește rezerve substanțiale de aur, potrivit proiectului Critical Threats al Institutului American Enterprise.

Deși numărul deceselor civile imputate rușilor a scăzut anul acesta — 447 până acum, comparativ cu 911 anul trecut — cifrele s-ar putea să nu reflecte amploarea crimelor, a spus Nsaibia: „Oamenilor le este mai frică să raporteze, pentru a evita să-și pună în pericol propria siguranță.”

O misiune ONU de menținere a păcii s-a retras din Mali în 2023 sub presiunea guvernului. Retragerea țării, în acest an din Curtea Penală Internațională a complicat și mai mult eforturile de urmărire a abuzurilor. CPI investighează crime grave comise în Mali din 2012, când au început luptele cu grupările armate.

Eduardo Gonzalez Cueva, expert independent al ONU în domeniul drepturilor omului în Mali, a declarat pentru AP că a cerut de două ori în acest an autorităților militare ale țării permisiunea de vizită, dar nu a primit răspuns.

Guvernul din Mali consideră anchetele privind presupusele abuzuri „incomode și dăunătoare moralului trupelor”, a scris acesta în ultimul său raport adresat Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din martie, menționând că „escaladarea încălcărilor grave ale drepturilor omului și a abuzurilor comise de toți actorii se accelerează din cauza impunității”.

„Doar numele s-a schimbat”

Când Wagner și-a anunțat plecarea din Mali, unii refugiați au decis să se întoarcă acasă. Mulți au constatat însă că nimic nu s-a schimbat.

„A fost același lucru”, a spus unul dintre ei, Bocar, care a vorbit cu resemnare în timp ce își legăna fiul. El a spus că a văzut cadavre cărora le lipseau organe.

El a spus că i-a numărat pe toți bărbații uciși sau răpiți de Wagner și de armata Mali în orașul său natal, Lere, înainte de a fugi pentru prima dată în 2023. El a spus că lista a ajuns la 214 persoane.

„Doar numele a fost modificat”, a spus el despre Africa Corps. „Hainele, vehiculele, oamenii au rămas la fel. Metodele s-au păstrat și chiar s-au înrăutățit. Așa că am plecat din nou de acasă.”

Experții juridici au declarat că tranziția de la Wagner la Africa Corps  face pe guvernul rus direct responsabil pentru acțiunile luptătorilor.

„În ciuda rebrandingului, există o continuitate izbitoare în ceea ce privește personalul, comandanții, tacticile și chiar însemnele dintre Wagner și Africa Corps”, a declarat Lindsay Freeman, directoarea principală pentru responsabilitate internațională la Centrul pentru Drepturile Omului din cadrul Facultății de Drept UC Berkeley, care a monitorizat conflictul din Mali.

Întrucât Africa Corps este integrat în Ministerul rus al Apărării, acesta poate fi tratat ca un organism al statului rus în temeiul dreptului internațional, a spus Freeman. „Aceasta înseamnă că orice crime de război comise de Africa Corps în Mali sunt, în principiu, atribuibile guvernului rus în conformitate cu normele privind responsabilitatea statului.”

„Înainte să izbucnească conflictul, aveam putere, aveam curaj”, a spus o femeie Fatma, care a pierdut doi copii. Acum, „viața și-a pierdut sensul.”

Familia ei face parte din grupul etnic Fulani, pe care guvernul din Mali îl acuză că este afiliat militanților. Unii Fulani, mult timp neglijați de guvernul central, s-au alăturat luptătorilor. Civilii sunt adesea vizați de ambele părți.

Însă Fatma a spus că nimeni ucis sau rănit în satul ei nu aparținea vreunui grup armat. „Nu știu ce am făcut ca să merităm asta”, a spus ea.