China condamnă vizita premierului japonez la sanctuarul Yasukuni

Ambasadorul Chinei la Bucureşti, Huo Yuzhen FOTO Mediafax

Vizita efectuată în 26 decembrie 2013 de premierul japonez, Shinzo Abe, la sanctuarul shintoist Yasukuni din Tokyo, care îi omagiază pe cei aproximativ 2,5 milioane de soldaţi căzuţi pentru Japonia în timpul războaielor moderne, dar adăposteşte, de asemenea, 14 criminali de război condamnaţi în 1946 după cel de-al Roilea Război Mondial, a stârnit reacţii dure din partea oficialilor chinezi, dar şi din alte state: Coreea de Sud, SUA, Rusia.

Ambasadorul Republicii Populare Chineze la Bucureşti, doamna Huo Yuzhen, a trimis ziarului „Adevărul“ o luare de poziţie faţă de vizita premierului japonez, Shinzo Abe la sanctuarul Yasukumi, pe care v-o prezentăm în continuare.

 În ziua de 26 decembrie 2013, neţinând cont de rezistenţă fermă din partea Chinei şi a altor state, premierul japonez Shinzo Abe a efectuat în mod flagrant o vizită la sanctuarul Yasukuni unde sunt omagiaţi criminali de război de clasa A, executaţi în cel de-al doilea Război Mondial, fapt ce a adus grave prejudicii sentimentelor poporului chinez, precum şi altor popoare din Asia, constituind o provocare făţişă la adresa rezultatelor victoriei antifasciste din lume, precum şi a ordinii stabilite după încheierea războiului. Acest gest a stârnit proteste puternice şi condamnări vehemente atât pe plan intern în Japonia, din partea ţărilor vecine din Asia, cât şi din partea comunităţii internaţionale.

Sanctuarul Yasukuni este unealta spirituală şi simbolul prin care în timpul celui de-al doilea Război Mondial, militarişti japonezi au declanşat războaie de invazie şi s-au angajat în dominaţie colonială. De când a fost înfiinţat, această locaţie este un simbol al militarismului japonez şi un sprijin moral al forţelor de extremă dreapta. În prezent, sunt omagiaţi aici 14 criminali de clasa A cu crime deosebit de grave, şi peste 1000 de criminali de clasele B şi C din timpul celui de-al doilea Război Mondial.

Totodată, în sanctuar mai sunt săli de expoziţie prezentând “istoria” războiului, care răspândesc cu mare fast ideile militariste şi concepţiile eronate despre istorie, comparând criminali de război cu "eroi naţionali" cu "spirit de martiri", susţinând şi proclamând dreptatea invaziei şi înfrumuseţând războiul de agresiune.

Vizita efectuată de premierul japonez la santuarul Yasukuni şi îngenunchierea în faţa "naziştilor din orient", au ca scop reabilitatea criminalilor de război agresiv şi înfrumuseţarea istoriei de invazie şi dominaţie colonială a militariştilor japonezi. Această vizită este menită să răstoarne verdictul just al comunităţii internaţionale asupra militariştilor japonezi, care au lansat razboiul de agresiune. În calitate de premier al unui stat, Shinzo Abe a ales prilejul primei aniversări de la preluarea acestei funcţii să viziteze sanctuarul Yasukuni, ceea ce nu este o problemă de religie sau de concepţie despre viaţă şi moarte, ci este o intenţie politică clară, dezvăluind natura sa de extremă dreapta.

Războiul de agresiune lansat de militariştii japonezi a adus o profundă catastrofă poporului chinez şi popoarelor din celelalte ţări asiatice, peste 35 de milioane de oameni în China au fost omorâţi sau răniţi, înregistrându-se pierderi materiale în voaloare de 600 de miliarde de dolari. Poporul chinez binevoitor credea însă că şi poporul japonez suferise grav în acest război, nesolicitând nici o despăgubire de la Japonia. Poporul chinez nu poate părăsi trecutul, dar cei care nu priveşte în faţă istoria, nu se pot orienta spre viitor.

 În ziua de astăzi, după aproape 70 de ani de la încheierea celui de-al doilea Război Mondial, constatăm cu mare regret că Japonia încă nu poate să recunoască şi să privească acea istoria de agresiune. Din contră, aceasta merge din ce în ce mai departe pe drumul spre militarism, încercând chiar să încalce constituţia de pace de după război, şi să reia cursul de mare putere militară.

Aceste încercări nu pot decât să atragă o mare vigilenţă din partea ţărilor vecine asiatice care preţuiesc pacea, precum şi a popoarelor din întreaga lume cu simţul dreptăţii. Rezultatele victorioase ale războiului anti-fascist mondial au fost obţinute pe seama milioanelor de vieţi omeneşti, astfel încât toţi cei care iubesc pacea trebuie să se angajeze în apărarea ordinii de pace instaurată după încheierea războiului.

Şi poporul român a adus o contribuţie proprie cauzei antifasciste. Doctorul român David Iancu şi soţii Bucur Clejan, care sfidând marea distanţă geografică, s-au angajat în lupta antifascistă din China, salvând vieţi omeneşti şi riscând proprile vieţi, fapte eroice ce s-au imprimat profund în inimile celor două popoare. Eroii care pentru libertate şi dreptate s-au angajat în războiul împotriva agresiunii şi fascismului, vor rămâne vii în mintea noastră. Însă noi, trăind într-o epocă de pace, avem şi mai multe obligaţii de a depune eforturi serioase pentru menţinerea păcii preţioase.