Ce caută Europa în Ciad

>> Franţa îşi trimite ministrul de interne înaintea trupelor Uniunii Europene, menite să instaureze pacea. Ministrul de interne francez, Herve Morin, s-a deplasat, ieri, în capitala

>> Franţa îşi trimite ministrul de interne înaintea trupelor Uniunii Europene, menite să instaureze pacea.

Ministrul de interne francez, Herve Morin, s-a deplasat, ieri, în capitala Ciadului, într-o vizită de susţinere pentru autorităţile de la N'Djamena. Franţa doreşte trimiterea cât mai rapidă a forţelor militare europene în Ciad, după ce rebelii s-au retras din capitala N'Djamena.

Parisul a profitat de retragerea rebelilor din capitala Ciadului şi şi-a trimis ministrul de interne pentru a demonstra întregii lumi că statele europene îşi pot deplasa trupele în siguranţă în N'Djamena.

Situaţia din micuţa ţară africană continuă să fie tragică, după ce sute de persoane au fost ucise de rebelii care încearcă de mai multe luni să elimine de la putere regimul preşedintelui Idriss Deby.

Autorităţile de la N`Djamena au făcut, ieri-dimineaţă, apel către populaţia din capitală să se întoarcă acasă, după ce, în ultimele zile, mii de persoane şi-au părăsit casele refugiindu-se din calea rebelilor. În scenă par să fi intrat însă şi alţi actori locali. Ciadul a acuzat Libia că susţine rebelii.

Pariul francez

Trimiterea de trupe UE în Ciad este un proiect exclusiv francez. Franţa are mai multe motive pentru care doreşte o intervenţie europeană în Ciad. Parisul vorbeşte, în primul rând, de "obligaţia morală" de a apăra un stat ce a fost în trecut una dintre coloniile franceze.

Pe de altă parte, Elysee susţine că UE nu poate asista nepăsătoare când un guvern ales democratic se confruntă cu o încercare militară de lovitură de stat din partea unor insurgenţi consideraţi terorişti şi că intervenţia este necesară şi pentru protejarea populaţiei civile, dar şi a străinilor din Ciad, cea mai mare parte din ei de origine franceză.

În realitate însă, pe lângă retorica umanitară, Parisul este direct interesat să îşi protejeze afacerile din Ciad. Franţa este principalul investitor străin în această ţară. Mai mult, Ciadul este una dintre cele mai bogate state africane în zăcăminte petroliere.

"Armata" UE

Decizia de a trimite trupe europene în Ciad a fost luată la Consiliul Afaceri Generale al UE, ce a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles. CAGRE a decis trimiterea de trupe în Ciad, în conformitate cu Rezoluţia 1778 a Consiliului de Securitate al ONU, din septembrie 2007, care dispune "desfăşurarea unei prezenţe internaţionale multidimensionale în estul Ciadului şi nord-estul Republicii Centrafricane".

Trupele europene, ce urmează a număra aproximativ 3.700 de persoane, din care peste jumătate francezi, vor avea un mandat de 12 luni. Pe lângă Franţa, alte 12 state europene vor mai trimite trupe. Potrivit unor informaţii informale, ce reies din declaraţiile purtătorului de cuvânt al MAE francez, din urmă cu câteva zile, printre aceste state se vor număra Austria, Belgia, Spania, Finlanda, Grecia, Italia, Portugalia, Slovenia, dar şi România. În aceste state, decizia a fost luată la nivelul Executivului, însă votul final va aparţine parlamentelor naţionale.

120 de militari români

Cele două ramuri ale Executivului român au anunţat public disponibilitatea României de a trimite 120 de militari în Ciad, sub egida trupelor EUFOR-Ciad. De altfel, ministrul apărării, Teodor Meleşcanu, a fost primul care a avansat această cifră, la 21 noiembrie 2007.

Trupele româneşti vor avea rol de menţinere a păcii, dar şi dreptul de a "face uz de toate mijloacele necesare... pentru protejarea civililor aflaţi în pericol", după cum se afirmă în rezoluţia adoptată de Parlamentul European la 13 decembrie 2007.

România, divizată

Preşedintele Traian Băsescu este nemulţumit că ministrul apărării, Teodor Meleşcanu, şi cel al externelor, Adrian Cioroianu, au angajat în declaraţii oficiale participarea a 120 de militari români în Ciad, fără acordul CSAT, informează NewsIn, care citează surse de la Cotroceni. Conform aceloraşi surse, CSAT s-ar fi angajat să trimită doar doi ofiţeri de stat major la comandamentul operaţional din Franţa. Şeful statului este deranjat că miniştrii liberali nu au urmat calea normală în astfel de cazuri.

Potrivit Legii 42 din 2004, trimiterea forţelor armate în afara teritoriului statului român, în misiuni de acest tip, se aprobă, la propunerea primului-ministru, de către preşedintele României, după consultarea CSAT. Băsescu a anunţat, în conferinţa de presă comună cu Nicolas Sarkozy, că România va participa cu trupe, însă nu a avansat nicio cifră.