Ce are Donald Trump la dispoziție în plus față de Israel pentru a lovi decisiv Iranul
0Într-un moment de cotitură pentru politica externă americană, Donald Trump — omul care a făcut din impredictibilitate o marcă personală — are în mânecă un arsenal de o forță destructivă greu de imaginat. De la bombardiere invizibile, capabile să străbată jumătate de glob fără a fi detectate, la portavioane masive ancorate strategic în Orientul Mijlociu, până la bombe capabile să pătrundă prin sute de metri de beton și rocă — totul este pe masă.

La Casa Albă, deciziile se coc în camera de criză, în timp ce în regiune, comandamentul Central al SUA primește întăriri. Trupele americane — estimate între 40.000 și 45.000 de militari — sunt deja plasate în baze din Qatar, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, dar și în Iordania și Egipt. Totul, sub tăcerea aparentă a unui Washington care se pregătește să răspundă „provocărilor iraniene” sau, cum spun unii analiști, să-și reia rolul de protagonist într-un conflict regional cu mize globale, scrie Jerusalem Post.
Bomba care poate schimba jocul
În centrul discuției se află un singur obiect — greu, letal și tăcut: „Massive Ordnance Penetrator” (MOP), cunoscută drept „bunker buster”. Este cea mai mare bombă ghidată cu precizie din lume, cântărind 13.600 de kilograme. Fabricată de Boeing și aflată în arsenalul american pentru scenarii considerate de coșmar, această bombă a fost creată special pentru un singur tip de țintă: instalațiile nucleare îngropate adânc.
Una dintre ele, Fordow, este adânc îngropată într-un munte și protejată de zeci de metri de beton. Oficial, doar MOP ar putea-o distruge. Iar această armă, spre deosebire de retorica diplomatică, nu are replică.
Stealth, din Missouri până în inima Iranului
Pentru a livra o asemenea încărcătură, SUA mizează pe un alt colos invizibil: bombardierul B-2 Spirit. Fiecare aparat poate transporta două bombe MOP. De la baza Whiteman din Missouri până în spațiul aerian iranian, zborul e lung, riscant, dar calculat. În octombrie, B-2-urile au demonstrat deja capacitatea de a lovi ținte subterane în Yemen, iar câteva dintre ele au fost fotografiate în acest an pe insula Diego Garcia — un mesaj indirect, dar clar, către Teheran.
Portavioanele și distrugătoarele: spectacolul naval al puterii
Pe apă, SUA mizează pe flota sa de portavioane și distrugătoare. USS Carl Vinson, cu cei peste 5.000 de membri ai echipajului și avioanele F-35 la bord, se află în regiune de peste șapte luni. Urmează să fie înlocuit de USS Nimitz, aflat în drum prin Indo-Pacific. În același timp, trei distrugătoare echipate cu sisteme Aegis de apărare antirachetă — USS Arleigh Burke, The Sullivans și Thomas Hudner — sunt deja poziționate în Mediterana de Est, unde, în ultimele zile, au interceptat rachete trase asupra Israelului.
Oficiali americani au confirmat că și sistemele THAAD, operate de armată, au fost activate recent pentru a intercepta rachetele balistice iraniene — o premieră cu implicații strategice serioase.
Rămâne de văzut dacă Donald Trump va alege să folosească această forță militară. Surse din jurul fostului președinte susțin că orice decizie de atac asupra instalațiilor nucleare iraniene ar fi „în favoarea păcii regionale”. Alții, mai sceptici, vorbesc despre o repetiție periculoasă a logicii preventive care a dus la războiul din Irak.
Daniel Shapiro, fost ambasador american în Israel, nu exclude varianta în care doar implicarea directă a SUA ar putea garanta distrugerea instalației nucleare din inima muntelui Fordow: „Dacă Israelul poate face asta singur, este scenariul ideal. Dar dacă nu, atunci SUA trebuie să fie pregătită să acționeze.”