Teheranul, zguduit de explozii masive. Israelul anunță lovituri directe asupra unui „centru de producție pentru centrifuge nucleare”

În plină noapte, cerul Teheranului a fost luminat de explozii violente, într-un episod care, deși încă neconfirmat oficial de regimul iranian, poartă amprenta unui nou val de atacuri israeliene. Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au revendicat public, printr-o postare pe platforma X, o serie de lovituri aeriene „precise”, îndreptate împotriva unor „site-uri de producție a armelor și centrifuge nucleare”, relatează The Guardian.

Noi bombardamente israeliene în Teheran/FOTO:X

Potrivit aceleiași surse, peste 50 de avioane de vânătoare ale forțelor aeriene israeliene au participat la operațiune, în baza unor informații obținute de serviciile de informații militare.

„Au fost vizate mai multe instalații de producere a armelor, printre care și un centru dedicat fabricării materialelor și componentelor esențiale pentru rachetele sol-sol lansate de regimul iranian împotriva Israelului”, a transmis IDF.

Un blitz devastator, dar fără impact strategic decisiv

În doar câteva zile de confruntări, Israelul susține că a reușit eliminarea a peste o duzină dintre cei mai importanți oameni de știință din programul nuclear iranian, a afectat comanda militară de vârf și a vizat infrastructuri critice ale programului atomic al Teheranului.

Este, fără îndoială, o demonstrație de forță și de superioritate informațională. Însă analiștii internaționali și comandanții israelieni admit că impactul asupra programului nuclear în sine este limitat: infrastructura este dispersată, protejată, iar Iranul are încă marje semnificative de manevră.

Mai mult, intervențiile militare ar putea avea efectul invers celui scontat. În loc să descurajeze, ele pot accelera cursa Iranului către obținerea unei arme nucleare — mai ales dacă războiul nu se finalizează cu distrugerea completă a programului sau cu un acord solid, susținut de inspecții internaționale stricte.

Între ambiții și realități geopolitice

Premierul Benjamin Netanyahu justifică atacurile prin apropierea Iranului de „pragul nuclear”. Deși este o afirmație greu de verificat, oficiali israelieni recunosc că raidurile aeriene ar fi întârziat cu doar câteva luni posibilitatea unui „breakout” — momentul în care Iranul ar putea construi o armă funcțională.

Dar, conform estimărilor serviciilor de informații americane, Teheranul ar fi, oricum, la aproximativ trei ani distanță de livrarea unei bombe nucleare — și nu ar urmări activ dezvoltarea acesteia.

Dincolo de cifre, un război psihologic

Efectul imediat al loviturilor pare să fie mai degrabă psihologic decât militar. Teama s-a instaurat la vârful regimului iranian, în timp ce furia populară — în mod paradoxal — s-a îndreptat nu doar împotriva liderilor de la Teheran, ci și împotriva Israelului. Atacurile asupra zonelor civile, în care au murit copii și au fost distruse cartiere întregi, au amplificat sentimentul de deznădejde în rândul populației.

„Ura față de propriul guvern nu anulează oroarea provocată de o rachetă care îți omoară familia în somn”, a declarat un oficial occidental sub protecția anonimatului.

Fordow: inima nucleară a Iranului, inaccesibilă aviației

Cel mai mare obstacol în calea unei distrugeri totale a programului nuclear iranian rămâne instalația subterană de la Fordow, ascunsă adânc sub munții din apropierea orașului sfânt Qom. Nici cele mai puternice bombe israeliene nu ar putea pătrunde până la centrifugele care procesează uraniu îmbogățit.

Fără cooperarea militară a SUA și fără folosirea muniției de tip „bunker buster” deținută exclusiv de Washington, Israelul nu are, deocamdată, mijloacele tehnice pentru a distruge acest punct vital.

Chiar și așa, Israelul explorează metode alternative: atacuri asupra surselor de energie, misiuni speciale de tip comando, sabotaj electronic — tactici pe care le-a folosit deja cu succes împotriva Hezbollah în Siria și în instalațiile de la Natanz.

O alegere între război și acord

Consilierul israelian pentru securitate națională, Tzachi Hanegbi, a avertizat că „nu se poate distruge un program nuclear prin mijloace cinetice”. Singura soluție de durată ar fi un acord internațional dur, garantat prin inspecții și verificări permanente.

Dar Netanyahu pare să respingă diplomația. El continuă să împingă SUA către o confruntare mai largă, mizând pe o fereastră politică favorabilă în cazul revenirii lui Donald Trump la putere.

„Înțeleg America first, dar nu înțeleg America moartă”, a declarat liderul israelian într-un interviu la televiziunea americană.

În spatele retoricii ferme și a loviturilor chirurgicale se ascunde o realitate geopolitică tulbure: Iranul are acum mai multe motive ca oricând să-și dorească arma nucleară. Și dacă această conflagrație nu se încheie cu distrugerea completă a capacităților sale, atunci nu este exclus ca regimul de la Teheran să accelereze proiectul — nu ca opțiune, ci ca necesitate.

Trump este din ce în ce mai dispus să folosească armata americană pentru atacuri în Iran, spun surse

Președintele Donald Trump este din ce în ce mai înclinat spre utilizarea resurselor militare americane pentru a ataca instalațiile nucleare iraniene pentru a pune capăt escaladării conflictului dintre Teheran și Israel , au declarat pentru CNN doi oficiali familiarizați cu discuțiile în curs.

Noua postură, mai agresivă, reprezintă o schimbare semnificativă în gândirea lui Trump, deși sursele au declarat că Trump rămâne deschis unei soluții diplomatice - dacă Iranul face concesii semnificative.

În weekend și până luni, discuțiile dintre oficialii administrației Trump au continuat să se concentreze pe încercarea de a găsi o soluție diplomatică care să servească drept rampă de ieșire, au declarat surse familiarizate cu discuțiile.

Însă Trump a semnalat marți dimineață că răbdarea sa pentru diplomație se epuiza. „Nu sunt prea în dispoziția necesară pentru a negocia cu Iranul”, a declarat el reporterilor de la bordul Air Force One, care se întorceau devreme de la summitul Grupului celor 7 din Canada. El a adăugat că obiectivul său în Iran era „un sfârșit, un sfârșit real, nu un armistițiu” sau „o renunțare completă”.

Ulterior, el a insistat pe Truth Social, cerând Iranului „PREDAREA NECONDIȚIONATĂ!” și afirmând că SUA știau unde se afla liderul suprem al Iranului – chiar dacă nu-l vor ucide „deocamdată”.

Oficialii au declarat că Trump a renunțat, deocamdată, la ideea de a trimite înalți oficiali într-o locație convenită de comun acord în Orientul Mijlociu pentru a se întâlni cu iranienii și a încerca să încheie un acord.

Oficialii militari se pregăteau pentru posibilitatea ca Trump să decidă să ordone Forțelor Aeriene Americane să ajute la realimentarea avioanelor de vânătoare israeliene în timpul atacurilor asupra Iranului, au declarat pentru CNN două surse familiarizate cu situația. Sursele au spus că acesta este unul dintre motivele pentru care peste 30 de avioane cisternă americane de realimentare au fost trimise în regiune în ultimele zile.

Realimentarea avioanelor israeliene ar fi una dintre cele mai puțin implicate armate americane, au declarat sursele. Într-un sens mai larg, însă, avioanele cisternă au fost mutate pentru a le oferi lui Trump și Comandamentului Central al SUA „opțiuni” în cazul în care situația escaladează, a declarat una dintre surse. Aceasta include opțiunea, prezentată lui Trump de către CENTCOM, a unor atacuri comune SUA-Israel asupra siturilor nucleare iraniene, a adăugat sursa.

Marți, după ce Trump s-a întors brusc la Washington de la summitul G7, vicepreședintele său a oferit unul dintre cele mai clare semnale de până acum că Trump ia în considerare luarea de măsuri ofensive pentru eliminarea instalațiilor nucleare ale Iranului.

JD Vance a postat pe X că președintele „ar putea decide că trebuie să ia măsuri suplimentare pentru a pune capăt programului nuclear iranian. Această decizie aparține, în cele din urmă, președintelui”.

Trump s-a întâlnit marți cu membri ai echipei sale de securitate națională în Camera pentru Situații de urgență a Casei Albe. Israelul a făcut presiuni asupra lui Trump pentru a se implica mai mult în campania sa de demontare a instalațiilor nucleare iraniene, despre care înalți oficiali din țară au spus că ar necesita arme și avioane americane. O sursă israeliană familiarizată cu situația a declarat că există mai mult optimism în Israel că SUA se va alătura campaniei militare împotriva Iranului. Dar sursa a spus că israelienii nu au primit încă o decizie oficială din partea administrației Trump.

Până marți, președintele nu oferise prea multe clarități cu privire la posibilitatea de a accepta presiunile din partea Israelului, ceea ce a fost contracarat de voci puternice din propriul partid care l-au încurajat să evite să fie atras într-un alt conflict extern. Trump a fost precaut în a ordona SUA să se implice direct în numele israelienilor, dincolo de furnizarea de sprijin defensiv pentru interceptarea rachetelor iraniene și a serviciilor secrete americane.

Însă, într-o serie de postări pe rețelele de socializare de marți, Trump a părut din ce în ce mai combativ și a folosit cuvântul „noi” pentru a descrie acțiunea militară din Iran.