Exclusiv Atac terestru al SUA în Iran sau negocieri de pace? Planurile Washingtonului, decriptate de experți: „Există trei scenarii realiste”

S-a terminat cu iluzia unui război fulger în Iran: deși se vorbea de câteva zile, oficialii americani și israelieni vin acum cu alte variante. Generalul (r) Adriean Pârlog și experta Raluca Moldovan dezvăluie cele mai negre scenarii. 

O ofensivă terestră a SUA în Iran ar fi dificil de pus în practică, nu imposibil. FOTO: Freepik

Războiul din Iran se prelungește, iar estimările armatei israeliene vorbesc despre câteva săptămâni, în timp ce în SUA se merge mai nou pe o lună.

De curând, Nadav Shoshani, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, a spus că războiul nu ar trebui să dureze mai mult de câteva săptămâni. Tot el a adăugat însă că este încă prea devreme pentru a certitudini. În schimb, Donald Trump a vorbit despre patru săptămâni de război, asta după ce inițial se vorbea de doar câteva zile de ofensivă până la succes. Decapitările conducerii Iranului au dat speranțe că războiul s-ar putea încheia rapid, însă s-a dovedit că lucrurile nu stau deloc așa.

Există estimări că s-ar putea ca bombardamentele să nu fie suficiente, iar armata americană să fie nevoită să pregătească o ofensivă terestră. Printre cei care au afirmat acest lucru se numără senatorul democrat Richard Blumenthal. Totodată, Donald Trump și Pete Hegseth, secretarul american al apărării, au lăsat de înțeles că orice discuție referitor la o posibilă ofensivă terestră rămâne în actualitate.

De aici rezultă două întrebări importante, la care este însă greu de dat un răspuns. Prima se referă la durata războiului, iar cea de-a doua la posibilitatea ca Statele Unite ale Americii să fie nevoite să recurgă la o ofensivă terestră pentru a-și atinge obiectivele.

„Adevărul” discutat pe această temă cu politologul Raluca Moldovan, de la Universitatea Babeș-Bolyai, expertă în Orientul Mijlociu, și cu generalul (r) Adriean Pârlog, fost șef al serviciilor de intelligence românești din cadrul armatei.

Raluca Moldovan este conferențiar la Universitatea Babeș-Bolyai și este expert în Orientul Mijlociu. În analiza sa, ea avansează trei posibile scenarii în ce privește durata războiului dintre Statele Unite ale Americii și Iran.

„În momentul de față conflictul se află abia în primele zile, dar evoluția lui depinde de câteva variabile strategice majore: obiectivele reale ale Washingtonului și Tel Avivului, capacitatea Iranului de a rezista militar și politic, și gradul în care războiul se extinde în regiune. Din punct de vedere analitic, există trei scenarii realiste pentru durata actualului conflict”, spune experta.

Scenarii

Într-un prim scenariu, războiul ar trebui să continue la fel cum a început, caz în care poate ajunge la câteva luni.

„În primul scenariu, războiul rămâne unul relativ limitat, dominat de lovituri aeriene și atacuri cu rachete. Acesta este modul în care au început operațiunile: bombardamente asupra infrastructurii militare iraniene și represalii ale Iranului cu rachete și drone asupra bazelor americane și a unor ținte regionale. Dacă obiectivul SUA este doar degradarea programului nuclear și a capacităților militare ale Iranului, conflictul ar putea dura câteva săptămâni până la câteva luni. Chiar și în acest caz, însă, tensiunile ar putea continua mult timp sub forma unor atacuri sporadice și a unei confruntări indirecte”, mai spune Raluca Moldovan.

Un scenariu și mai negativ este al doilea, iar lucrurile par deja să se îndrepte în acea direcție.

„Al doilea scenariu, considerat de mulți analiști mai probabil, este transformarea războiului într-un conflict regional. Iranul nu luptă doar prin forțele sale convenționale, ci și printr-o rețea de aliați și grupări armate din Orientul Mijlociu. Deja au apărut atacuri cu rachete și drone în zona Golfului și în alte state din regiune, iar infrastructuri energetice și maritime sunt afectate. În acest context, conflictul ar putea dura luni sau chiar câțiva ani, deoarece ar implica mai multe fronturi și ar semăna mai degrabă cu un război regional decât cu o campanie militară limitată”, adaugă ea.

Există însă un scenariu și mai complicat. În acest caz, luptele ar ajunge să dureze ani de zile.

„Un al treilea scenariu – cel mai radical – ar apărea dacă obiectivul strategic devine schimbarea regimului de la Teheran. Unele declarații politice din Washington sugerează această posibilitate, mai ales după eliminarea lui Khamenei și discuțiile despre viitorul conducerii iraniene. Dacă războiul ar evolua în această direcție, conflictul ar putea dura ani de zile, deoarece ar implica nu doar distrugerea aparatului militar iranian, ci și gestionarea unui stat foarte mare și populat. Experiențele din Afganistan și Irak arată că faza militară poate fi relativ scurtă, dar stabilizarea ulterioară poate dura un deceniu sau mai mult”, susține experta.

Complicațiile strategice ale unui astfel de război ar fi considerabile, mai spune Raluca Moldovan.

„Una dintre cele mai importante ar fi posibilitatea blocării sau perturbării traficului în Strâmtoarea Hormuz, un punct de tranzit esențial pentru exporturile de petrol din Golf. Iranul a investit de ani de zile în capacități navale asimetrice – mine maritime, rachete antinavă și drone – tocmai pentru a putea amenința navigația în această zonă. Chiar și o perturbare temporară a transportului petrolier ar avea consecințe economice globale, prin creșterea rapidă a prețurilor la energie. În paralel, Iranul ar putea lovi cu rachete baze americane din statele din Golf, precum Qatar, Bahrain sau UAE, ceea ce ar extinde automat teatrul de operațiuni”, explică ea.

Un alt factor de complicare ar fi dimensiunea geopolitică globală a conflictului, adaugă experta.

„Rusia și China nu ar interveni probabil direct, însă ar avea interese semnificative în evoluția conflictului. Rusia ar putea sprijini Iranul indirect, deși pana acum nu au făcut acest lucru, prin transfer de tehnologie militară sau cooperare strategică, în timp ce China – mare importator de petrol din Golf – ar încerca probabil să limiteze escaladarea și să promoveze o soluție diplomatică pentru a evita destabilizarea piețelor energetice”, susține ea.

Deși se vorbește atât de mult despre un scenariu în care Statele Unite ale Americii ar trece la o invazie terestră, Raluca Moldovan crede că acesta este mai degrabă improbabil, deși nu poate fi complet scos din calcule.

„În ceea ce privește ideea unei ofensive terestre, invocată uneori în discursul politic american, aceasta este considerată de majoritatea experților militari drept extrem de improbabilă. Iranul este o țară foarte mare, cu o populație de aproximativ 90 de milioane de locuitori și un teritoriu dificil din punct de vedere geografic. Lanțul muntos Zagros și zonele deșertice din interiorul țării ar complica enorm orice operațiune de invazie. În plus, Iranul dispune de forțe armate numeroase și de structuri paramilitare precum Gardienii Revoluției, care au dezvoltat de-a lungul deceniilor o doctrină de apărare bazată pe război asimetric și gherilă. O intervenție terestră ar necesita probabil sute de mii de soldați și ar risca să genereze o insurgenta de lungă durată, similară sau chiar mai dificilă decât experiența americană din Irak. Din aceste motive, majoritatea planificărilor strategice occidentale se concentrează pe opțiuni precum lovituri aeriene, operațiuni navale, război cibernetic și presiune economică, nu pe invazie. Concluzia dominantă în literatura strategică este că un război direct între Statele Unite și Iran ar fi probabil scurt în faza inițială, dar cu un risc major de extindere regională și de destabilizare economică globală, mai ales dacă actorii regionali și marile puteri ar fi atrași indirect în conflict”, sintetizează Raluca Moldovan.

Generalul (r) Adriean Pârlog s-a aflat în poziții de vârf la nivelul serviciilor de intelligence militare române. Pârlog a fost adjunct al Direcției Informații Militare din România. Nici el nu crede că Statele Unite ale Americii vor alege ofensivă terestră în Iran. În opinia sa, Washingtonul ar avea nevoie de o forță formidabilă pentru a ataca cu trupe la sol, iar estimarea sa este că ar trebui să mobilizeze câteva sute de mii de militari. După experiența nefericită din Afganistan, americanii ar trebui să se gândească de două ori, spune el, mai cu seamă că Iranul are un teritoriu vast, cu forme de relief ce ar avantaja evident trupele aflate în defensivă. În plus, Iranul ar putea opune circa un milion de militari bine antrenați și obișnuiți să acționeze într-un mediu care le este familiar lor.

„Mie mi se pare că mai ales după retragerea Statelor Unite din Afganistan, după lipsa de performanță strategică, politico-militară și strategică militară în Irak, o decizie a Statelor Unite în legătură cu o potențială introducere la sol a forțelor de luptă terestră nu ar fi neapărat indicată. Iar spre deosebire de ofensiva din Irak, acum nu e clar cine li s-ar alătura americanilor. Pentru că aduceți-vă aminte, Germania și Franța au refuzat ab initio o coparticipare la intervenția americană în Irak în 2003. De asemenea, Turcia a refuzat să pună la dispoziție utilizarea bazei de la Incirlik, asset militar aliat. Deci, complicațiile unei astfel de decizii ne duc într-o cu totul și cu totul altă problemă strategică de moment”, consideră generalul.

Generalul Adriean Pârlog amintește și condițiile extreme în care ar trebui să acționeze trupele de la siol. În opinia sa, problemele ar fi chiar mai mari decât în Afganistan.

„Este extrem de greu să ne închipuim o forță terestră într-o zonă extrem de grea, comparabilă cu Afganistanul ca și geografie, așa cum e Iranul”, punctează generalul.

În plus, populația acestei țări lasă impresia că este dispusă să lupte împotriva oricărui invadator, astfel că binecunoscutele nemulțumiri populare trec în plan secund pe durata unui război.

„Nu știu dacă populația Iranului va fi încântată de o prezență militară străină. Nu sunt deloc convins. Și eu mă uit la relativa scădere a agitației sociale pe care Iranul o cunoaștea anterior. Vedem că în aceste zile este liniște comparativ cu agitația socială internă iraniană de acum un an”, mai spune generalul Adriean Pârlog.

În schimb, generalul vorbește despre faptul că s-ar putea ca cele beligerentale să decidă mai curând decât ar putea să pară posibil să revină la masa negocierilor.

„Există unele semnale în acest sens. Am văzut că Partidul Republican spune că este vorba de o operațiune de luptă țintită și limitată, nu de un război, cu Iranul. Asta înseamnă că este posibil să se ajungă din nou la negocieri, iar războiul să nu dureze. Are sens cautarea de negocieri incipiente”, încheie generalul Adriean Pârlog.