Ascensiunea grupărilor criminale obscure Tokuryū, apărute din cenușa mafiei yakuza

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Grupările criminale obscure Tokuryū în care sunt cooptați tineri studenți și chiar cetățeni obișnuiți cu slujbe au luat locul grupărilor mafiote yakuza, retrase în umbră și în declin după ce Japonia a înăsprit legislația împotriva acestora, relatează The Guardian și Japan Times.

 Membru yakuza cu sabie katana FOTO SHUTTERSTOCK
Membru yakuza cu sabie katana FOTO SHUTTERSTOCK

Termenul „tokuryū”, ce vine de la „tokumei” (anonim) și „ryūdo” (fluid), se referă la grupuri criminale ad-hoc ai căror membri nu se cunosc între ei sau comit infracțiuni fără a-i cunoaște pe cei care le plănuiesc și îi dirijează. Diferă de mafia yakuza prin faptul că sunt mai puțin ierarhice, având o structură organizațională voit laxă, și comandă infracțiuni de la tâlhării și fraude la atacuri și crime.

O mare parte dintre cei care sunt arestați pentru astfel de infracțiuni sunt recrutați online pentru ceea ce este cunoscut drept yami-bait, adică muncă dubioasă ocazională. Mulți dintre ei au dezvăluit poliției că au primit amenințări atât ei, cât și familiile lor pentru a-i sili să respecte în continuare ordinele. Unii dintre ei au spus că au fost recrutați pe Instagram.

S-a constatat că unele persoane încadrate în această categorie au legături cu sindicatele tradiționale ale crimei organizate, împărțind o parte din profituri cu aceștia, potrivit Agenției Națională de Poliție (NPA), citată de Japan Times.

Anul trecut în mai, un grup de adolescenți cu vârste cuprinse între 16 și 19 ani năvăleau în plină zi într-un magazin de lux din Tokyo. Au reușit să plece cu 74 de ceasuri în valoare de aproximativ 300 de milioane de yeni (1,55 milioane de lire sterline), dar cu toții, împreună cu șoferul lor, au fost prinși în decurs de o oră. Toate bunurile furate au fost recuperate.

Unul dintre inculpați, un tânăr șomer de 18 ani, a fost condamnat la patru ani și jumătate de închisoare în septembrie 2023, după ce a pledat vinovat. Alți doi membri, în vârstă de 19 ani la momentul jafului, au primit aceeași pedeapsă luna următoare, în timp ce tânărul de 16 ani a fost trimis la o instituție pentru minori pentru evaluare și instruire.

Un oficial al poliției din Tokyo a declarat pentru Gendai Media: „În spatele tinerilor nu se afla un grup de yakuza, ci ceea ce au fost în principal membri ai unor grupuri de crimă organizată și cvasi-gangsteri din regiunea Kanto [din jurul Tokyo]”.

Cât de amplu este fenomenul 

Potrivit Agenției Naționale de Poliție (NPA), peste 10.000 de persoane arestate între septembrie 2021 și februarie 2023 sunt clasificate drept tokuryū.

Datele sale arată că 6.170 de persoane suspectate de fraudă și 2.292 de persoane arestate din cauza unor infracțiuni legate de droguri nu aveau nicio afiliere la un grup de crimă organizată.

Yasuhiro Tsuyuki, șeful NPA, a declarat la scurt timp după pronunțarea sentinței în cazul jafului de la magazinul ceasuri (2023): „Astfel de jafuri comise pe străzile comerciale aglomerate din centrul orașului, în mijlocul zilei, au atins niveluri fără precedent. Poliția trebuie să coopereze la nivel național pentru a investiga rapid și eficient.”

În prefectura Fukuoka din insula sudică Kyushu, poliția a înființat luna trecută o divizie de 100 de membri pentru a combate amenințarea tot mai mare reprezentată de tokuryū . Prefectura este un fost bastion yakuza.

Crimele violente sunt rare în Japonia, iar un șir de zeci de spargeri în toată țara din 2021 până în 2023, inclusiv unul care a dus la moartea unei femei în vârstă de 90 de ani, a șocat țara.

Se suspectează că spargerile au fost orchestrate de o grupare infracțională japoneză care operează din Filipine. Supranumită „Luffy” după un celebru personaj manga și pseudonim al unuia dintre liderii săi pe aplicațiile de mesagerie, banda s0a implicat inclusiv de escrocherii telefonice și a extorcat oameni de afaceri japonezi care lucrau în Manila.

Peste 30 dintre membrii săi au fost extrădați în Japonia, o mică parte dintre fiind încă reținuți în Filipine. Printre membri se numără foști yakuza. Alte grupuri tokuryū au format alianțe cu gangsterii tradiționali și sunt suspectate că împart profiturile cu aceștia.

Totodată, au fost identificate grupări care operează în Cambodgia, Thailanda și Vietnam, țări în care se știe că yakuza a făcut odată afaceri.

Ce s-a întâmplat cu yakuza?

În urma măsurilor luate împotriva sindicatelor yakuza, numărul de membri ai acestora a scăzut la 20.400 anul trecut, de la un vârf de peste 180.000 în anii 1960.

Legile mai aspre împotriva acelor afaceri întreținând legături cu bandele, care au funcționat cândva aproape de impunitate, au făcut această îndeletnicire din ce în ce mai puțin atrăgătoare pentru tineri. De pildă, membrilor yakuza le este interzis să deschidă conturi bancare, să aplice pentru un card de credit, să încheie polițe de asigurare sau chiar să semneze contracte de telefonie mobilă.

Aceste măsuri au făcut ca vârsta medie a yakuza să crească constant. „Îmbătrânirea populației din Japonia este un factor, desigur, dar scena yakuza nu mai este o propunere atractivă pentru bărbați tineri”, a explicat Tomohiko Suzuki, un autor și expert în yakuza, pentru The Guardian în 2020. „Trebuie să sacrifice multe. pentru a duce viața unui gangster, iar asta pentru venituri din ce în ce mai modeste”, a adăugat el.

Apariția acestor locuri de muncă part-time care atrag tineri în activități infracționale, estompând granițele dintre lumea interlopă și cetățenii obișnuiți, atestă prezența tot mai mare a acestor cvasi-gangsteri în societate, notează Japan Times.

Noboru Hirosue, cercetător în domeniul criminologiei la Universitatea Ryukoku și fost ofițer de probațiune la Ministerul Justiției, a atribuit proliferarea tokuryū ordonanțelor împotriva crimei organizate, care incriminează apartenența la aceste grupări infracționale. O astfel de ordonanță a fost introdusă pentru prima dată în prefectura Fukuoka în 2010, înainte ca alte legi similare să fie adoptate la nivel național în anul următor.

În mod tradițional, yakuza a coexistat întotdeauna cu localnicii, oferind servicii precum „protecția” afacerilor. Însă ordonanțele interzic localnicilor să facă afaceri cu yakuza, iar companiile afiliate la yakuza riscă să fie expuse public pe site-urile guvernamentale și să aibă potențiale repercusiuni financiare, cum ar fi pierderea clienților și obstacole mai mari în a împrumuta bani de la bănci, a explicat Hirosue.

După ce yakuza au fost nevoite să se retragă în umbră, cvasi-gangsterii mai tineri și pricepuți la tehnologie au trecut în prim-plan.

Hirosue a spus că printre cei clasificați ca tokuryū se numără și foști membri ai yakuza care nu au mai putut să-și câștige existența în mod legitim din cauza legilor împotriva crimei organizate, ceea ce i-a determinat să se întoarcă la activitatea infracțională.

Totuși, el spune că a întâlnit și funcționari, angajați cu jumătate de normă și studenți care, ademeniți de promisiunea unor venituri mari pe rețelele de socializare, au fost atrași în activități specifice lumii interlope.

„În cele mai multe cazuri, cei de la vârf nu sunt niciodată prinși. De obicei, sunt prinși doar cei care au săvârșit infracțiunile", a declarat Hirosue.

„De aceea, de data aceasta, poliția își consolidează măsurile prin clasificarea unor astfel de indivizi ca tokuryū și prin categorisirea rolurilor lor pentru a-i (prinde pe autorii principali).”

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite