Asaltul asupra Capitoliului. Unde începe şi unde se termină libertatea de exprimare pe reţelele sociale
0
Blocarea preşedintelui american Donald Trump de către principalele platforme de socializare a redeschis controversa privind libertatea de exprimare în mediul online. Deşi explicată drept o încălcare a regulilor prin „incitare la violenţă“, decizia a ridicat întrebări privind implicarea giganţilor Internetului în politică.
Trump nu mai are un cont pe Twitter sau Facebook după ce ambele companii l-au interzis pe platformele lor în urma violenţei provocate de susţinătorii săi la Capitoliu în ziua în care Congresul valida alegerea lui Joe Biden. Între timp, Apple, Google şi Amazon au luat toate măsurile pentru a contracara Parler, rivalul lui Twitter, folosit de mulţi dintre cei mai înfocaţi susţinători ai lui Donald Trump.
Mişcările au adăugat combustibil unei dezbateri acerbe despre echilibrul dintre dreptul unei companii de tehnologie de a cenzura utilizatorii care îi încalcă politicile de conţinut faţă de dreptul unei persoane la libertatea de exprimare.
De ani de zile, companiile au fost presate să ia măsuri împotriva lui Trump. Mulţi de pe partea stângă a eşicherului politic cred că a folosit platformele pentru a aprinde flăcările violenţei, pentru a amplifica teoriile conspiraţiei şi a semăna dezinformarea prin afirmaţii nefondate că democraţii i-au „furat” în mod ilegal victoria în alegeri.
Dar a fost nevoie de violenţele de la Capitoliu comise după o adunare publică pro-Trump - şi de laudele online ale preşedintelui adresate direct participanţilor - pentru a-i convinge să-l blocheze cu totul.
Închiderea conturilor preşedintelui american de către mai multe reţele de socializare provoacă numeroase reacţii la nivel global. Cancelarul german, Angela Merkel, consideră această acţiune drept una „problematică”. „Se poate interveni în libertatea de exprimare, dar potrivit unor limite definite de legislator, nu prin decizia conducerii unei companii” a transmis purtătorul de cuvânt al Angelei Merkel. Mergând pe aceeaşi idee, comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton şi-a exprimat „perplexitatea” faţă de această decizie, întrebându-se dacă este normal ca ea să fie lăsată „la discreţia unei companii tehnologice, fără nici un fel de legitimitate sau supervizare democratică”.
Într-un articol publicat în cotidianul francez Le Figaro şi pe site-ul american Politico, Thierry Bretton pledează pentru necesitatea reglementării giganţilor din domeniul digital, explicând că „platformele online sunt actori sistemici în societăţile şi democraţiile noastre”. „Insurecţia de săptămâna trecută a marcat punctul culminant al unor ani de discurs al urii, incitare la violenţă, strategii de dezinformare şi destabilizare, cărora li s-a permis să se răspândească fără nicio constrângere pe reţele sociale arhicunoscute. Revolta de la Washington constituie proba că un spaţiu digital influent, dar încă nereglementat – aducând aminte de Vestul Sălbatic – are un impact profund asupra înseşi fundamentelor democraţiilor noastre moderne”, a explicat comisarul european pentru piaţa internă.
Decizia unor reţele de a suspenda sau chiar închide conturile preşedintelui Donald Trump sunt considerate de analişti fie insuficiente, fie tardive, fie liberticide ba chiar, periculoase. Aceste dezbateri legitime nu trebuie să oculteze însă responsabilitatea pe care o poartă de 5 ani încoace, atât aceste reţele cât şi aleşii americani, scrie în preambul Le Monde.
Ziarul francez „Le Monde “ consideră însă drept puţin ipocrită decizia lui Twitter de a închide contul celui care, déjà izolat, îşi va ceda locul lui Joe Biden. Reţeau socială şi-a justificat decizia pe motiv că viitoarele mesaje ale lui Trump riscă să incite lumea la violenţe. Trebuie făcute căutări serioase pentru a găsi ziua în care preşedintele încă în exerciţiu nu a incitat la violenţe în ultimii 4 ani. Răstimp în care l-a provocat pe liderul nord-coreean Kim Jong-un, i-a arătat cu degetul pe jurnalişti şi a încurajat împuşcarea manifestanţilor mişcării Black Lives Matter, scrie publicaţia.
De-a lungul mandatului său, Donald Trump a publicat mii de mesaje mult mai ameninţătoare decât ultimul de pe Twitter în care anunţa că nu va participa la pasarea puterii din 20 ianuarie. Si nimeni nu a avut nimic de spus, nimeni nu l-a sancţionat în aceşti 4 ani. Inchiderea contului său, tocmai acum, dă apă la moara complotiştilor şi extremei drepte. Complotul chiar a existat de vreme ce un preşedinte este cenzurat doar pentru atâta lucru, pot spune respectivii.
În opinia Le Monde, decizia reţelelor este mult mai pragmatică, dictată de actualitate. E urgent, cu câteva zile înaintea instalării noii administraţii de la Washington, să se dea dovezi de bună voinţă viitoarei puteri democrate. În acelaşi timp, acţionând astfel, aceste reţele se protejează şi de eventuale probleme judiciare. Nu trebuie uitat că stânga americană a promis în timpul campaniei că va pune platformele faţă în faţă cu responsabilităţile lor. De asemenea, o procedură pentru abuz de putere dominantă a fost déjà lansată contra lui Facebook.
O reţea care până nu demult a lăsat să se prospere grupuscule paramilitare insurecţionale precum Oath Keepers şi a favorizat dezvoltarea teoriilor conspiraţioniste ale mişcării QAnon. Marile platforme nu trebuie să uite că inacţiunea lor de-a lungul anilor a contribuit la creearea unui mediu fertil pentru militanţii radicalizaţi, gata să ascult, uneori chiar să aplice, mesajele şi apelurile la violenţe.
Le Monde se întreabă dacă putem cu adevărat să ne supărăm pe aceste reţele sociale pentru faptul că vor să se debaraseze, chiar şi pe motive ipocrite, de jenantul Donald Trump după 5 ani de campanie permanentă. O campanie în timpul căreia Trump a afirmat tot timpul că există pe Facebook «un complot anticonservator», asta când toate studiile au arătat că dimpotrivă, platforma a favorizat mai degrabă paginile pro-Trump.
Ameninţarea asupra şanselor lui Donald Trump de a reveni la Casa Albă în 2024 s-ar putea să nu se afle doar la Washington, unde urmează să înceapă procedurile de punere sub acuzare în această săptămână, ci în Silicon Valley, unde companiile de tehnologie au lansat o represiune fără precedent asupra maşinăriei de promovare a preşedintelui, notează europa libera.
Nu în ultimul rând, motivele acestei cenzuri de ultim moment sunt de căutat şi în incapacitatea acestor mari reţele de a modera discursurile şi declaraţiile liderului republican. Refuzând să modereze mesajele lui Trump, refuzând să joace rolul de «arbitru al adevărului», Facebook şi Twitter s-au pus în poziţia în care singura soluţie care le mai rămânea era închiderea pur şi simplu a contului prezidenţial. Această decizie, luată în ultimele zile ale preşedinţiei Trump, este recunoaşterea eşecului politicii lor duse de aproape un deceniu. Dacă reţelele sociale ar fi început acum 5 ani să şteargă mesajele rasiste, injurioase şi violente ale celui care încă nu era preşedinte, dacă ar fi instaurat politici de moderare transparente şi legitime, fără îndoială că nu am fi ajuns aici, conchide Le Monde.
Scandalul provocat de Donald Trump va avea desigur ecouri care vor dăinui mulţi ani, iar concluziile nu vor fi uşor de tras, nefiind un episod în care să se poată stabilit cine e de "partea binelui" şi cine e de "partea răului".
Companiile de social media trebuie să se adapteze şi ele din mers unei lumi în continuă schimbare, iar un pas extrem de dificil este felul cum tratează conţinutul în contextul în care insistă să se definească drept platforme şi nu servicii de utilitate publică.
Cazurile în care teroriştii şi-au transmis atentatele în direct pe reţele de socializare, apelurile la violenţă din partea unor utilizatori, furturile de date personale sau folosirea lor pentru promovarea ştirilor false şi a dezinformării, în special pentru a provoca diviziuni sociale sau pentru a influenţa alegerile - toate reprezintă probleme pe care trebuie să le rezolve cât mai rapid în timp ce tot mai multă lume petrece mult timp în mediul online.
Reţeaua Parler caută web hosting, după ce a fost blocată de Apple, Google şi Amazon
Reţeaua de socializare conservatoare Parler, preferată de simpatizanţii preşedintelui Donald Trump, nu mai era luni accesibilă, după ce compania Amazon i-a tăiat accesul la servere întrucât ”a observat recent o creştere persistentă a conţinuturilor violente”, relatează AFP, preluată de Agerpres. Anterior şi Apple şi Google au retras de pe platformele lor aplicaţia Parler, invocând ”ameninţări cu violenţe” şi ”activităţi ilegale”, în contextul incidentelor de miercurea trecută, când simpatizanţii lui Trump au pătruns în clădirea Congresului.
Cofondatorul Parler, John Matze, a declarat duminică postului Fox News că repunerea aplicaţiei în funcţiune ar putea dura şi a acuzat marile companii de internet că duc un ”război împotriva libertăţii de exprimare”.
”Toţi partenerii noştri, cei care gestionează textele, mesajele, avocaţii noştri, ne-au lăsat baltă în aceeaşi zi”, a deplâns acesta. ”Vom face tot ce putem pentru a reveni online cât mai repede posibil, dar toţi furnizorii pe care-i contactăm ne spun că nu vor să lucreze cu noi dacă Apple sau Google nu sunt de acord” şi este greu de găsit ”300 până la 500 de servere informatice în 24 de ore”, a explicat acesta.
Oprirea reţelei de socializare Parler îl privează pe preşedintele Donald Trump de încă un canal de comunicare, după ce Twitter şi Facebook i-au închis conturile pe durată nedeterminată. Singurele sale modalităţi de a se adresa simpatizanţilor săi rămân acum unele posturi TV mai prietenoase, respectiv Fox News, OAN şi Newsmax, reţele sociale mai puţin cunoscute, precum Gab sau MeWe, platforme video ca Rumble şi DLive sau website-uri de ştiri alternative celor din media mainstream, precum American Media Periscope.
Trump acuză marile companii tehnologice divizează ţara
Preşedintele american Donald Trump a acuzat marţi companiile "Big Tech" că divizează ţara, la câteva zile după ce Twitter şi Facebook i-au suspendat conturile pentru că a încurajat atacul asupra clădirii Congresului de pe 6 ianuarie, relatează Reuters.
"Cred că 'Big Tech' îi fac un lucru oribil ţării noastre şi cred că va fi o greşeală catastrofală pentru ei. Ei provoacă divizare", a declarat el presei înainte de plecarea într-o călătorie în Texas.
El a spus că aceste companii au făcut o "greşeală teribilă" şi că există o "contra-mişcare" la acţiunile platformelor Big Tech, fără a explica în ce ar consta aceasta.
Deciziile l-au înfuriat pe Trump, care a declarat imediat că nu va fi redus la tăcere şi a promis un "anunţ important în curând".
Trump a avut mai multe ciocniri cu companiile "Big Tech" şi a criticat protecţia de care se bucură acestea în baza legii aşa-numite Secţiunea 230, care apără companiile de răspundere juridică din cauza conţinutului postat de utilizatori. El a continuat să ceară ca legea să fie revocată, deşi apelurile sale nu au întrunit sprijinul necesar în Congres.
Donald Trump chiar s-a folosit de dreptul său de veto pentru a bloca o lege privind bugetul apărării în valoare de 740 de miliarde de dolari, întrucât aceasta nu conţinea textul pe care îl dorea privind modificarea Secţiunii 230. Congresul SUA a reuşit în cele din urmă să depăşească veto-ul său.
Se încarcă comentariile...
