Al Treilea Război Mondial ar putea „începe cu o pană de curent în Lituania”. Scenariu șocant despre cum va sfârși Occidentul, în doar cinci zile
0Este scenariul de care se tem toți strategii militari din Europa, dar pe care nu au îndrăznit niciodată să îl exprime până când secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a explicat.
„Să nu fim naivi”, a declarat recent fostul prim-ministru olandez și șef al forțelor armate occidentale, Mark Rutte, pentru New York Times. „Dacă președintele chinez Xi Jinping vrea să atace Taiwanul, el s-ar asigura mai întâi că dă un telefon partenerului său, Vladimir Vladimirovici Putin, care locuiește la Moscova, și îi spune: „Hei, am de gând să fac asta și am nevoie de tine să îi ții ocupați în Europa prin atacarea teritoriului NATO”. Acesta este cel mai probabil modul în care va evolua situația".
Rusia, disperată după sprijin financiar și militar în războiul său prelungit împotriva Ucrainei, ar putea beneficia în mai multe feluri dacă ar acționa ca un câine de atac al Chinei - expunând slăbiciunea NATO și lipsa de voință a SUA sub conducerea lui Donald Trump de a interveni.
Dar mandatul lui Trump se încheie efectiv în 2028. Până atunci, rearmarea târzie a Europei - și planurile, anunțate luna trecută, pentru o panglică de apărare de 50 de kilometri de-a lungul graniței dintre Rusia și statele baltice - vor fi în curs de desfășurare, sporind capacitățile noastre defensive.
Așadar, premiile potențiale pentru Xi și Putin ale unui atac surpriză asupra Occidentului sunt imense. Dar, pentru a profita, ei vor trebui să acționeze în curând. Ne aflăm în pragul unui conflict cataclismic între superputeri pe două fronturi - chiar definiția unui război mondial. Iată cum s-ar putea desfășura scenariul, după cum descrie Daily Mail.
Luni, 3 noiembrie 2025
12.00 GMT: (14:00 în statele baltice) O pană masivă de curent în Vilnius, capitala Lituaniei, oprește serviciile esențiale ale orașului. Pe măsură ce spitalele trec la generatoarele de urgență și băncile își suspendă activitatea, haosul se extinde. Un val de jafuri și tulburări civile izbucnește, complet neașteptat în Lituania, țară care respectă legea.
12.11: În Letonia și Estonia, precum și în Lituania sunt semnalate întreruperi localizate ale alimentării cu energie electrică. Toate cele trei state baltice au fost afectate de o pană de curent inexplicabilă, deși Vilnius este singurul oraș care a rămas fără curent electric.
15.16: Pe măsură ce se apropie amurgul, președintele lituanian Gitanas Nauseda anunță că a fost impusă legea marțială în capitală, ca răspuns la revolte și violențe. Trupele se alătură poliției înarmate pe străzi. Primele informații indică faptul că majoritatea celor arestați nu sunt cetățeni lituanieni, ci agitatori din Belarusul vecin.
16.30: Ministrul energiei, Dainius Kreivys, avertizează că pana de curent a fost provocată de un atac malware asupra rețelei naționale, care a trecut de la sistemul BRELL din era sovietică la rețeaua Uniunii Europene în luna februarie a acestui an. Pentru a minimiza răspândirea virușilor, care se pare că au fost încorporați prin infrastructura electrică tradițională a Lituaniei, statele baltice au fost izolate de rețeaua UE. Kreivys nu este în măsură să infirme informațiile potrivit cărora întreruperile ar putea dura zile întregi.
18.15: Pe fondul tulburărilor crescânde, Nauseda anunță instituirea imediată a stingerii. În Estonia, președintele Alar Karis îi urmează exemplul. Suedia și Polonia s-au oferit să trimită generatoare de rezervă în țările baltice, dar acestea nu vor fi online timp de cel puțin 36 de ore.
20.20: Defecțiunile în alimentarea cu energie electrică din Regatul Unit, Franța și Germania provoacă valuri de panică. Poliția înarmată intensifică patrulele în majoritatea țărilor europene. În Marea Britanie, prim-ministrul Sir Keir Starmer face un apel televizat la calm, insistând că rețeaua noastră națională este sigură și implorând publicul să ignore valurile de dezinformare de pe rețelele sociale.
4 noiembrie
07.00 GMT: Președintele rus Vladimir Putin anunță că, din cauza tulburărilor din țările învecinate, trupele din enclava rusă Kaliningrad sunt plasate în stare de alertă maximă și deplasate la frontiera cu Lituania. Două divizii blindate complete și o divizie de infanterie mecanizată din Belarus - peste 60.000 de soldați - sunt de asemenea mobilizate. O altă divizie de tancuri se află de luni de zile la frontiera de est a Estoniei, presupunându-se că este pregătită pentru o acțiune în Ucraina.
08.10: Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, încearcă să telefoneze de urgență la Kremlin. Incapabilă să vorbească cu Putin, ea îl avertizează pe ministrul de externe al acestuia, Serghei Lavrov, că nu va fi tolerată nicio incursiune militară în Lituania, sub niciun pretext. Lavrov replică faptul că locuitorii rusofoni din Vilnius sunt ținta mafioților naționaliști și că Moscova nu îi va abandona.
11.35: O încăierare izbucnește pe malul lacului Vistytis, aproape de granița Lituaniei cu Polonia și Kaliningrad. Acesta este capătul nordic al defileului Suwalki, o înfundătură de 65 de mile care este singura frontieră terestră dintre cele trei state baltice și restul UE.
Trupele lituaniene și cehe răspund cu foc asupra unei mici gherile de agresori necunoscuți. Doi soldați NATO sunt uciși, iar un atacator este capturat. Acesta pretinde că este un lituanian pro-rus, însă înfățișarea și dialectul său rusesc îl indică drept cecen - adică, aproape sigur, un mercenar din Cecenia.
11.48: Putin susține că forțele ruse din Kaliningrad au fost atacate de „rebeli lituanieni belicoși” și ordonă o invazie pentru a prelua controlul asupra golfului Suwalki.
O escadrilă de avioane de luptă SU-27 urlă la joasă înălțime deasupra frontierei, urmată de două MiG-31 înarmate cu rachete Kinzhal. Aceste avioane fac parte din Divizia de aviație compozită 132 a flotei baltice a Rusiei, întreținută de Regimentul de vânătoare 689 al Gărzii, care operează de la baza aeriană Chkalovsk. Mesajul este fără echivoc: Rusia își revendică dominația în aer.
12.02: Șeful NATO, Mark Rutte, anunță că se invocă clauza de apărare colectivă a NATO, articolul 5: Lituania este membră a NATO și, ca atare, orice atac asupra sa este considerat un atac asupra tuturor țărilor NATO.
În particular, își smulge părul din cap: la locuința sa privată din Mar-a-Lago, Florida, unde este ora 8 dimineața, președintele Trump se pare că nu a fost încă trezit de consilierii săi. Rutte a vorbit pentru scurt timp cu secretarul american al apărării, Pete Hegseth, al cărui răspuns a fost: „Articolul 5? Sigur, în teorie, dar ce înseamnă asta în realitate? Chiar îi cereți lui POTUS (președintele Statelor Unite) să declare război Rusiei din cauza unor avioane care zboară la joasă altitudine? Fiți realiști! ”
13.26: În sala de ședințe subterană A (Cobra) a Cabinet Office din Whitehall, mareșalul-șef al aviației Sir Richard Knighton îl avertizează pe Sir Keir Starmer că ar fi nesăbuit să se folosească de RAF pentru a contraataca în vederea obținerii supremației aeriene asupra statelor baltice.
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a avertizat Rusia să nu intre în spațiul aerian al țării sale, dar nu a lansat nicio provocare directă. Apărarea aeriană a Rusiei în Kaliningrad este formidabilă, inclusiv sistemele S-300 și cele mai avansate S-400 „Growler”.
5 noiembrie
06.30 GMT: Grupul de luptă Enhanced Forward Presence (eFP) din Rukla, Lituania, se află sub focul artileriei ruse. Această forță multinațională tripwire, formată în principal din trupe germane, alături de soldați din țările BeNeLux, Norvegia și Republica Cehă, are baza la aproximativ 70 de mile de Vilnius.
Rolul său este de a sprijini Brigada lituaniană de infanterie mecanizată, dar multe dintre aceste trupe au fost retrase pentru a combate insurgenții mercenari care organizează revolte în Vilnius. În număr de aproximativ 1.700, brigada a suferit mai mult de 50 de pierderi înainte de a se retrage.
09.00: NATO, alianța militară occidentală care a supravegheat pacea în Europa timp de aproape 80 de ani, implodează public prin intermediul rețelelor sociale. Președintele Trump postează pe rețeaua sa socială Truth Social: „Am vorbit cu Putin. Grozavă convorbire telefonică. Lituania este o țară eșuată, are nevoie de stabilitate și există o mulțime de ruși acolo care trebuie să fie menținuți în SIGURANȚĂ. Vladimir este un prieten al Americii și, ca și mine, vrea pace”.
15.35: Secretarul britanic al Apărării, John Healey, raportează către Cobra că tancurile rusești au intrat în periferia orașului Vilnius în urmă cu 30 de minute, susținute de focuri aeriene.
Pana de curent face aproape imposibilă rezistența concertată a forțelor lituaniene. Finlanda și Polonia au promis sprijin, dar, având în vedere că Rusia controlează Gapul Suwalki, logistica trimiterii de întăriri este aproape imposibilă.
În urma declarației lui Trump, Germania este mai preocupată de punerea în siguranță a trupelor sale eFP dincolo de granița cu Letonia. PFUE condusă de britanici în Estonia este pregătită pentru o invazie rusă care, până în prezent, nu a avut loc.
6 noiembrie
04.00 GMT: (prânz la Beijing) Președintele Xi laudă Rusia pentru „apărarea cetățenilor săi” și promite sprijinul total al Chinei atât în Lituania, cât și în Ucraina.
Aceasta include zeci de mii de obuze de 122 mm și 152 mm, de care artileriștii ruși au nevoie urgentă, precum și un lot de rachete hipersonice DF-17, care pot fi lansate de la o distanță de peste 1 000 de mile și sunt capabile să eludeze practic orice apărare aeriană. Xi îl aplaudă călduros pe Putin care, spune el, a expus NATO drept un „tigru de hârtie”.
El jubilează, dar nu minte - deceniile în care Occidentul și-a neglijat siguranța de bază, alegând în schimb să toarne bani într-un stat social din ce în ce mai umflat, au subminat forțele noastre armate până în punctul în care apărarea noastră este complet inadecvată.
18.00: (ora 02.00 a doua zi la Beijing) Bateriile chineze de rachete lansează un baraj de rachete fără precedent în istoria războiului asupra Taiwanului, insula dens populată aflată la 160 km de coasta continentală.
Mii de rachete urlă din cerul nopții, vizând forțele aeriene și porturile navale ale Taiwanului, punctele de lansare a rachetelor și centrele militare de comandă, stațiile radar și instalațiile electronice antidrone.
După ce apărarea aeriană a insulei a fost copleșită și în mare parte distrusă în această lovitură inițială, urmează roiuri de drone - zeci de mii, posibil chiar 100 000. Majoritatea vizează ținte militare, dar aproximativ un sfert bombardează capitala Taipei, fiind programate pentru atacuri punctuale asupra apartamentelor unor figuri influente din Taiwan. Politicieni, jurnaliști, lideri de afaceri, toți împreună cu familiile lor, sunt uciși în casele lor.
21.00: (17.00 în Washington, DC) Donald Trump avertizează că China se va confrunta cu „cea mai mare parte a sancțiunilor” dacă nu se declară o încetare imediată a focului. El nu amenință cu niciun ajutor militar pentru Taiwan, deși în campania electorală de anul trecut a promis că va „bombarda Beijingul” în cazul unei invazii.
7 noiembrie
01.00: (09.00 în Taiwan) Navele de război chineze încep să încercuiască insula, impunând o blocadă. Printre acestea se numără navele de asalt amfibiu Type 075 și uriașele portavioane Type 076, lungi de aproape 300 de metri și cântărind 40.000 de tone.
Toate acestea sunt echipate cu lansatoare de rachete sol-aer și catapulte electromagnetice pentru lansarea avioanelor de luptă. De asemenea, ele sunt capabile să transporte cel puțin 1.000 de pușcași marini, împreună cu elicoptere, drone și ambarcațiuni de aterizare.
02.00: Valuri de forțe speciale chineze se parașutează în Taiwan, întâmpinând o rezistență puternică în timp ce încearcă să neutralizeze ultima apărare aeriană a insulei. Devine clar că mai mult de jumătate din guvernul de la Taipei și o mare parte din ofițerii de rang mediu ai armatei, precum și o treime din piloții de vânătoare, au fost uciși în atacuri cu drone.
Toate canalele de știri au fost închise, iar o avalanșă de dezinformare din partea roboților chinezi face ca nimeni să nu știe ce să creadă pe rețelele sociale. Cei peste 23 de milioane de locuitori ai Taiwanului sunt în panică totală.
04.00: Aproximativ 750.000 de soldați chinezi se adună pe coasta Strâmtorii Taiwan. Cinci barje imense, cu rampe de aterizare extensibile lungi de 100 de metri, se pregătesc să facă mai multe traversări.
12.30: Casa Albă confirmă în privat la Downing Street că SUA nu intenționează să lupte pentru a salva Taiwanul. Donald Trump consideră că aceasta este „o mare și frumoasă oportunitate” pentru America de a deveni principalul producător occidental de semiconductori electronici, rupând monopolul Taiwanului.
Toate relațiile de afaceri cu China vor fi suspendate. Dacă Marea Britanie încalcă embargoul american cumpărând produse chinezești, va deveni un paria - așa că Keir Starmer ar face bine să decidă dacă vrea ca Marea Britanie să fie prietenul sau dușmanul Americii.
13.47: Președintele francez Emmanuel Macron, al cărui guvern a creat legături comerciale mai strânse cu China, face o declarație prin care recunoaște dreptul lui Xi de a anexa Taiwanul și speră ca preluarea puterii să se poată încheia fără alte violențe. Guvernul distrus al insulei se predă șase ore mai târziu.
14.02: În cadrul unei reuniuni Cobra, prim-ministrul se confruntă cu două decizii rușinoase. În Marea Chinei de Sud, portavionul HMS Queen Elizabeth primește ordin să se îndepărteze de Taiwan, pentru a evita riscul de a antagoniza Beijingul. Iar în Marea Baltică, grupul de luptă britanic primește ordin să se retragă în loc să opună rezistență dacă și când Putin își va trimite tancurile în Estonia.
În doar cinci zile, echilibrul puterii globale s-a schimbat radical. China a obținut premiul pe care și-l dorea de mult. Rusia a garantat eventuala cucerire a Ucrainei și a început să recucerească statele baltice. NATO s-a dezintegrat.
Europa pregătește o nouă alianță cu Orientul Îndepărtat. Iar Marea Britanie este expusă ca o insulă minusculă care nu este mai capabilă să se apere decât Taiwanul.
Se încarcă comentariile...
