Afganistanul, ţara în care un alt fel de „terorism“ afectează populaţia

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Afganistanul produce 90% din toate stupefiantele din lume, dar, până de curând, nu a fost un mare consumator. Acum însă, dintr-o populaţie de 35 milioane de locuitori, mai mult de un milion de persoane sunt dependente de droguri, scrie BBC.

Chiar în inima capitalei Kabul, dependenţii de droguri se adună pentru a cumpăra şi a folosi heroină, chiar şi în plină zi.

„Ne pierdem deja copiii în atacuri sinucigaşe, cu rachete sau cu bombă. Dar acum, dependenţa a devenit un alt fel de terorism, care ne omoară conaţionalii“, spune Tariq Sulaiman, de la „Najat“, o organizaţie locală de caritate care se ocupă cu ajutorarea persoanelor dependente. El merge regulat în locurile în care se strâng dependenţii, pentru a încerca să-i convingă să renunţe.

Refugiaţii se întorc în Afganistan dependenţi de droguri

La 18 ani, Jawid din Badakhshan, aflat în partea de nord a Afganistanului, este deja dependent de heroină de zece ani. Unchiul său a început să îi dea droguri atunci când era mic, pentru a-l face să lucreze mai mult pe câmp.

„Îmi urăsc viaţa. Toată lumea mă urăşte. Trebuia să fi fost la şcoală la vârsta asta, dar eu sunt un drogat“, spune el.

Tatăl său a murit. Mama lui, care are probleme de sănătate, îşi face constant griji pentru el. Tot ce vrea de la viaţă este ca fiul ei să scape de dependenţă, dar, din păcate, ajunge să cerşească pe străzi pentru a plăti pentru doza lui de zi cu zi, numai ca el să nu fure. „Eu îi spun mereu lui Jawid că, dacă voi muri, el va ajunge să doarmă pe sub un pod, cu alţi dependenţi“, explică ea.

Motivele pentru care atât de mulţi afgani consumă droguri sunt complexe. Este clar că deceniile de violenţă au jucat un rol important în viaţa lor. Mulţi dintre cei care au fugit în timpul violenţelor din ultimii 30 de ani s-au refugiat în Iran şi în Pakistan, unde ratele dependenţei sunt de mult timp foarte ridicate. Acum, ei se întorc în Afganistan şi îşi aduc problemele legate de droguri, spun oficialii.

„Dacă aş avea un loc de muncă, nu aş fi aici“, spune Farooq, unul dintre dependenţii cu care au stat de vorbă jurnaliştii de la BBC. Are o diplomă în medicină şi cândva a lucrat ca manager de spital. El spune că s-a apucat de droguri „ca să fie calm şi să se relaxeze“,  dar menţionează că ar prefera să fie mort, decât un drogat, aşa cum este acum.

Heroina este la fel de uşor de procurat ca mâncarea

Un alt factor care încurajează consumul este accesibilitatea tot mai mare a heroinei, care, în ultimul deceniu, a început să fie rafinată din opiu brut chiar în Afganistan. În Kabul poţi să-ţi cumperi heroină „la fel de uşor cum îţi cumperi de mâncare“, recunosc dependenţii. Un gram costă aproximativ şase dolari (25 de lei) şi este disponibil în fiecare colţ al oraşului.

„Ceea ce avem de arătat este faptul că cererea determină furnizarea“, spune Jean-Luc Lemahieu, reprezentant regional al ONU de la agenţia UNODC, una dintre puţinele organizaţii care lucrează la eradicarea drogurilor în Afganistan.

Când trupele străine au ajuns în Afganistan în 2001, unul dintre obiectivele lor a fost de a opri producţia de droguri. În schimb, ei s-au concentrat pe lupta împotriva insurgenţilor şi au fost adesea acuzaţi că nu s-au axat pe distrugerea culturilor de mac.

Opiul, medicamentul care vindecă orice boală

Într-un spital din nordul oraşului Mazar-e Sharif, Fatima, o femeie afgană, ia opiu deoarece suferă de hemoragie după naştere. Ea spune că e mai ieftin decât să meargă la un doctor. I-a dat copilului acelaşi „medicament“ pentru a-i opri tusea în timpul alăptării, aşa că acum ambii sunt dependenţi. Femeile şi copiii reprezintă 40% din consumatorii de droguri din Afganistan.

În lume



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite