„Zona de dezastru”. Avertisment sumbru: cum ar putea Putin provoca „cea mai mare catastrofă din Europa”
0La patru ani de la începutul războiului, o altă amenințare planează asupra Europei. Nu vine din tranșee, nici din cerul brăzdat de rachete, ci din inima celei mai mari centrale nucleare de pe continent – Centrala Nucleară Zaporojie, aflată sub ocupație rusă încă din primele zile ale invaziei, scrie The Sun.
Experții avertizează că, în actualele condiții, „un milion de lucruri ar putea merge prost”, iar un accident major ar putea deveni „una dintre cele mai grave catastrofe umanitare din Europa”.
O rană deschisă pe malul Niprului
Situată în orașul Energodar, pe malul fluviului Nipru, centrala a fost ocupată la 4 martie 2022. A fost pentru prima dată în istorie când o centrală nucleară funcțională a fost capturată într-o zonă de război.
De atunci, cele șase reactoare au fost trecute în diverse stări de oprire, depinzând de linii externe fragile de alimentare cu energie și de un personal ucrainean redus, practic ținut sub presiune, pentru a menține instalațiile în siguranță.
Pentru ucraineni, spaima are un nume care nu poate fi uitat: Cernobîl. Trauma exploziei din 1986 este încă vie, iar orice incident nuclear reaprinde acea memorie colectivă.
„Nu va arăta ca Cernobîl, dar va fi devastator”
Anna Davis, expert în politici și strategii de energie nucleară, avertizează că riscurile sunt multiple – de la erori umane până la posibila ascundere de informații față de inspectorii internaționali.
„Este imposibil să spunem cum ar arăta un accident nuclear. Putem spune cu certitudine că nu ar fi identic cu Cernobîl, dar ar putea deveni una dintre cele mai grave catastrofe din Europa”, a explicat aceasta.
Îngrijorările nu sunt doar teoretice. Bombardamentele repetate din jurul orașului Energodar și distrugerea barajului Kahovka – care a afectat nivelul apei din rezervorul folosit pentru răcirea reactoarelor – au amplificat pericolul.
Revista Military Medicine arată că, în cazul unui accident major, contaminarea ar putea fi extrem de ridicată în zonele din apropierea centralei. În anumite condiții meteorologice, norul radioactiv ar putea ajunge până în Balcani sau în Italia.
Un studiu anterior al Institutului Hidrometeorologic ucrainean estima că până la 13 țări ar putea fi afectate, inclusiv Polonia, România, Slovacia sau Cehia.
O miză militară și economică
Dincolo de riscul tehnic, centrala a devenit un instrument de presiune politică. Potrivit expertei, Kremlinul folosește instalația drept „monedă de schimb” pentru a obține concesii maxime din partea Kievului.
În ecuație intră și gigantul nuclear rus Rosatom, care ar urma să preia oficial operarea centralei și să o conecteze la rețeaua energetică rusă. Moscova are nevoie de electricitate pentru Crimeea anexată și pentru teritoriile ocupate, iar Zaporojie ar putea acoperi acest deficit.
Totuși, situația este departe de a fi simplă. Centrala rămâne, din punct de vedere legal, proprietatea Ucrainei. Unele reactoare folosesc combustibil nuclear de origine americană, iar orice încercare de repornire unilaterală ar putea încălca legislația SUA și declanșa un răspuns internațional.
Toate cele șase reactoare sunt în prezent în „oprire la rece”, o stare care necesită monitorizare atentă și un proces tehnic complex pentru a fi inversată. Deși proiectarea lor este de inspirație sovietică, sistemele de control și protecție au fost modernizate sub supraveghere ucraineană.
Apel la sancțiuni
Președintele Volodimir Zelenski a cerut în repetate rânduri sancțiuni totale împotriva sectorului nuclear rus și împotriva Rosatom, inclusiv împotriva persoanelor care beneficiază financiar de pe urma ocupației.
El a subliniat că energia nucleară rusă nu a fost încă sancționată pe deplin de partenerii occidentali și a cerut măsuri mai ferme din partea Statelor Unite și a Uniunii Europene.
„Nu este o centrală oarecare. Și nu este un ocupant oarecare”
Diferența fundamentală față de crizele anterioare, spune Anna Davis, este că nu vorbim despre un atac terorist izolat sau despre un accident industrial, ci despre ocuparea militară a unei infrastructuri nucleare strategice de către un alt stat.
„Nu este o centrală oarecare și nu este un ocupant oarecare”, avertizează experta.
Într-o Europă deja obosită de război, Zaporojie rămâne o bombă cu ceas. Iar întrebarea nu este doar cine controlează centrala, ci dacă întregul continent își poate permite să ignore riscul.
Se încarcă comentariile...
