Viginum: În Franța, operațiunile de influență și dezinformare rusești au avut un efect „relativ limitat”

Invazia rusă din Ucraina, declanșată acum trei ani, a fost însoțită de o ofensivă rusă informațională de mare anvergură contra UE, dar și contra Franței, țară ce nu este doar membră permanentă în Consiliul de securitate ONU, dar a dus și o politică activă de susținere economică și militară a Ucrainei.    

Într-un raport publicat de Viginum, serviciul guvernamental francez de vigilență și protecție contra ingerințelor digitale, se face bilanțul acestor trei ani de operațiuni de dezinformare.

Ofensiva lansată acum trei ani de Moscova se înscrie în strategia de „confruntare informațională” lansată de statul rus la începutul anilor 2000, notează Viginum în preambulul raportului său. Obiectivul campaniei actuale urmărește să legitimeze „operațiunea militară specială” din Ucraina – aceștia sunt termenii folosiți de Kremlin – prezentând-o ca pe o acțiune defensivă contra presupusei agresivități a Ucrainei, țară susținută de „Occidentul colectiv”.

În cadrul acestei campanii de dezinformare, Franța este țintită mod special, de o manieră extrem de agresivă și persistentă, notează Viginum. Campania contra Franței s-a intensificat sensibil după ce Emmanuel Macron evocase acum un an, în februarie 2024, ipoteza trimiterii de trupe franceze pe teritoriul ucrainean.

Încă din primăvara anului 2022, adică imediat după debutul ostilităților, Franța a fost ținta dispozitivului botezat Reliable Recent News (RRN), cunoscut și sub poreclele Doppelgänger sau Ruza Flood. Acest mod operativ informațional, bazat pe o rețea de sute de site-uri de dezinformare, urmărește să submineze sprijinul occidental în favoarea Ucrainei. Au fost luate în colimatorul rușilor Franța și alte state europene. Viginum regrupează site-urile de dezinformare în două categorii. Prima reunește site-uri web care uzurpă identitatea unor medii de informare bine-cunoscute, precum Le Monde, The Washington Post sau Der Spiegel, sau al unor instituții precum NATO, MAE etc. A doua categorie de site-uri de dezinformare le regrupează pe cele pseudo-francofone specializate pe tematici anume – sport, de exemplu – care difuzează articole cu o linie editorială anti-ucraineană.

Operațiunea Matrioşka viza, de asemenea, să satureze capacitățile de investigații ale presei

Al doilea mod operativ informațional folosit de ruși se numește Matrioşka și urmărea mediile de informare și comunitățile de fact-checkeri. Dispozitivul de influență rusesc încerca să denigreze aceste două grupuri, acuzându-le că propagă informații false despre conflictul din Ucraina. Pentru a decredibiliza mediile de informare, Matrioşka producea false videouri – unele cu ajutorul inteligenței artificiale – și aborda tematici anxiogene, precum imigrația sau securitatea Jocurilor Olimpice de la Paris. Operațiunea Matrioşka viza, de asemenea, să satureze capacitățile de investigații ale presei și ale celulelor de fact-checking.

După ce Uniunea Europeană a suspendat difuzarea mediilor RT și Sputnik, la începutul lui martie 2022, Rusia a trebuit să-și revizuiască capacitățile de propagare a narațiunii proprii. Au fost, astfel, create două noi site-uri, Voice of Europe și Euromore. Voice of Europe promovează pozițiile Rusiei în Ucraina și denigrează guvernul lui Volodimir Zelenski. De asemenea, site-ul promovează partidele politice europene care susțin retorica Kremlinului și a publicat interviuri cu politicieni candidați la europene care promovau linia politică a Rusiei. Accesul la Voice of Europe a fost suspendat în mai anul trecut de UE.

Al doilea site citat de Viginum este Euromore, media bazat în mod oficial la Bruxelles și care se prezintă ca un site de actualitate internațională destinat publicului european. În fapt, el propune traduceri automate în 48 de limbi ale articolelor sale, articole deloc produse de Euromore, ci traduse din medii europene pro-ruse sau din medii rusești, precum agențiile TASS sau RT. Site-ul ar fi fost finanțat de o organizație legată de GRU, serviciul militar de informații rusesc.

Un alt mod de a dezinforma a constat în organizarea de false manifestații anti-ucrainene. Astfel, în timpul unei campanii botezate „Stop Erdogan”, s-au difuzat fotografii și videouri de graffitiuri filmate la Paris, totul cu scopul de a discredita Ucraina, Europa și Turcia după seismul din 2023 soldat cu peste 53.000 de morți. Se puteau vedea, astfel, imagini cu tipi care făceau salutul nazist în fața unui drapel ucrainean și a unei pancarte cu un slogan anti-Erdogan.

Operațiunile de influență și dezinformare rusești au avut un efect „relativ limitat”

Viginum evocă și Portal Kombat, în fapt o rețea de circa 200 de site-uri web care propagă masiv informații din surse pro-ruse, tip canale Telegram, agenții de presă sau site-uri oficiale rusești. Destinat inițial să inunde numai piața ucraineană, Portal Kombat și-a extins ulterior activitatea în Europa.

Mriya – „vis” în ucraineană – este un alt media destinat audienței ucrainene care ar aparține unui partid separatist ucrainean supranumit „Biroul de reprezentanță al poporului ucrainean”, care s-a specializat în denigrarea guvernului Zelenski.

În fine, Viginum revine și asupra desfășurării de trupe paramilitare rusești în Africa. Sosirea mercenarilor Wagner în mai multe state africane a fost însoțită de campanii de dezinformare, mai ales în vestul Africii. Creat în 2013 de Evgheni Prigojin, fondatorul trupelor Wagner, proiectul Lakhta a fost, astfel, la originea mai multor campanii de dezinformare difuzate pe rețelele Facebook și X. Una dintre ele, țintind diaspora africană din Franța, acuza guvernul de la Paris că vrea să trimită contingente de imigranți africani ca să lupte în Ucraina.

În concluzia raportului, Viginum, serviciul guvernamental francez de vigilență și protecție contra ingerințelor digitale, constată că, în ciuda importanței mijloacelor desfășurate de guvernul rus, „operatorii ruși comit prea multe erori tehnice”, pentru că „conținuturile produse sunt de proastă calitate”. Acțiunile rusești, cu mici excepții, au avut, așadar, puțin ecou și vizibilitate.

Vasile Damian/RFI România

“Articol sustinut de rfi.ro”