VIDEO Ucraina: sute de mii de oameni au cerut demisia preşedintelui. Protestatarii au dărâmat statuia lui Lenin
0Kiev, Ucraina. Aproape jumătate de milion de oameni a blocat capitala ucraineană cerând demisia preşedintelui Viktor Ianukovici, a cărui apropiere de Kremlin a stârnit manifestaţii antiguvernamentale care continuă de o săptămână fără întrerupere. Protestatarii au dărâmat monumentul lui Vladimir Lenin din centrul capitalei Kiev, un simbol al trecutului sovietic.
Sutele de mii de protestatari care au fost prezente pe străzile din Kiev în această duminică i-au dat un ultimatum de 48 de ore preşedintelui Ianukovici. Gestul său de a renunţa la traseul european este considerat un act de trădare, fapt care a determinat milioane de ucrainieni să iasă în stradă în ultima săptămână. Manifestanţii cer demisia preşedintelui, dar mulţi dintre ei au plătit cu propriul sânge pentru participarea la protestele anti-guvernamentale. Care va fi reacţia guvernului?
„Ianukovici, îţi dăm 48 de ore. Dacă în acest răstimp nu va fi arestat ministrul de Interne, Cabinetul de miniştri condus de Nicolai Azarov nu va fi demis, iar deţinuţii politici nu vor fi eliberaţi, vom merge la Mejigorie”, a declarat, astăzi, în faţa celor câteva sute de mii de protestatari la EuroMaidan, deputatul partidului de opoziţie „Batikivşcina”, Serghei Paşinski, scrie Marius Dorin Lulea, pe blogul său de pe adevarul.ro.
UPDATE 00.30 Mii de protestatari au anunţat că vor rămâne pe parcusul întregii nopţi în Piaţa Independenţei din Ucraina. O serie de manifestanţi au construit blocade la marginea Pieţei pentru a nu permite „agitatorilor” să se infiltreze în zonă. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, i-a telefonat preşedintelui ucrainean Ianokovici pentru a reitera necesitatea de a găsi o soluţie politică la tensiunile sociale, printr-un dialog cu opoziţia şi societatea civilă, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.
Duminică, unul dintre simbolurile trecutului sovietic a fost pus la pământ de către manifestanţii pro-democraţie. Statuia lui Lenin, din centrul capitalei Kiev, a fost dărâmată în aplauzele mulţimii care striga "Glorie Ucrainei!"
UPDATE 18.45 Protestatari cu măşti pe faţă au dărâmat şi „decapitat” o statuie a liderului revoluţiei bolşevice de la 1917, Vladimir Lenin, în centrul capitalei Kiev. Potrivit Reuters, pe postamentul statuii a fost lipit un afiş pe care scria „Ianukovici, tu eşti următorul!”
Treizeci de persoane mascate au înconjurat statuia cu o funie la nivelul gâtului pe care au legat-o de copacii din apropiere, punând la pământ monumentul după zeci de minute de strigăte: "La pământ, parazit comunist!"
Statuia a fost dărâmată de manifestanţi care afişau steagul partidului Svoboda. Manifestanţii au lovit statuia cu ciocane, în timp ce mulţimea striga „Glorie Ucrainei!“. În aplauzele oamenilor, bucăţi din monument s-au prăbuşit la pământ şi doar picioarele fostului erou sovietic au mai rămas la bază. Un protestatar s-a urcat pe soclu, fluturând steagul ucrainean în semn de victorie.
Lenin este o figură detestată de naţionaliştii ucraineni care îl consideră un simbol al supunerii ţării lor Moscovei în perioada URSS. Cu o înălţime de 3,5 metri, această statuie a fost ridicată în 1946 şi servea drept punct de întâlnire pentru comuniştii ucraineni din Kiev.
Mai multe statui ale lui Lenin au fost distruse în Kiev în anii trecuţi, dar unele dintre ele au rămas în picioare. Acesta este un gest simbolic, care marchează lupta dintre societatea civilă şi trecutul sovietic.
UPDATE 17.30 Peste 500.000 de oameni au ocupat străzile din Kiev, conform Associated Press. Este cel mai mare protest pro-democraţie din 2004, de la Revoluţia Portocalie, pe care liderii manifestanţilor l-au denumit „Marşul de un milion de oameni”. Protestatarii au fluturat steagurile Uniunii Europene şi au cântat imnul naţional.
UPDATE 16.40: „The New York Times”: Oligarhii care trag sforile la Kiev. Interesele ascunse din spatele protestelor din Ucraina. Protestele ample din Ucraina sunt o reflexie fidelă a luptei pentru putere dintre ologarhii ucraineni, care au un cuvânt mult mai greu în faţa guvernanţilor de ela Kiev.
UPDATE 16.13: O stradă din centrul Kievului a fost blocată de autobuze şi vehicule ale poliţie. Pe această stradă, cuprinsă între sediul guvernului şi Hotelul Kiev, are loc un protest pro-guvernamental. Forţele de ordine blochează complet accesul în acest perimetru.
Live streaming video by Ustream
Protestatarii anti-guvernamentali au ridicat iar baricade la toate căile principale de acces în piaţă şi încearcă să blocheze sediul guvernului.
FOTO Agence France-Press
Astăzi, în Kiev: jandarmii, pregătiţi să intervină peste protestatari FOTO Facebook/Revolution News
UPDATE 14.50: Serviciul ucrainean al Europei Libere relatează că la această oră nimeni nu mai poate intra în Piaţa Independenţei din Kiev, unde se desfăşoară o amplă demonstraţie anti-guvernamentală şi anti-prezidenţială.
UPDATE 14.30: „Piaţa e baricadată. Oamenii au decopertat scheletul unui brad din metal, înalt de vreo 20 de metri, şi au folosit cartoanele şi crengile ca să blocheze căile de acces. Să intri în Piaţă, tre’ să treci de nişte filtre din paţani tineri, îmbrăcaţi ca la armată. Haine kaki, bocanci înalţi, din piele, căşti de război şi bastoane de miliţie. Zâmbesc toţi.”, transmite Ciorniciuc, jurnalist independent la Casa Jurnalistului.
Protestatarii s-au organizat şi au pus în funcţiune un sistem pentru distribuirea de alimente celor care au ocupat piaţa.
„Se cutremură tot cimentul din jur când li se spune, de pe scenă, să strige în cor. IE – U – RUO – PA, IE – U – RUO – PA! Ukraina! Revoluţîie!”, scrie Ciorniciuc.
FOTOGRAFII: Radu Ciorniciuc
UPDATE 12.55: Aproximativ 200.000 de manifestanţi proeuropeni s-au adunat, duminică, în Piaţa Independenţei din Kiev, cerând demisia preşedintelui Viktor Ianukovici, relatează AFP.
UPDATE 12.13: #Euromaidan pe româneşte
„Ucraina trebuie susţinută în lupta sa pentru democraţie, Ucraina vrea să se apropie de UE, Europa trebuie să îşi aducă aminte de scopul său existenţial – să răspandească libertatea şi democraţia în regiune. Acestea au fost declaraţiile oficialilor europeni şi editorialele marilor ziare continentale reduse la ideea de bază. Totuşi, realitatea din Ucraina este mult mai complicată, iar cei care idealizează manifestaţiile de la Kiev nu fac un serviciu nimănui”, transmite corespondentul RFI România la Kiev.
Reportajul complet aici.
***
Piaţa Independenţei din Kiev a devenit cunoscută simplu drept „Maidan” - cuvântul ucrainean pentru piaţă, care a dat şi denumirea mişcării antiguvernamentale „EuroMaidan”, transmite corespondentul „The Guardian”. De o săptămână, piaţa a fost ocupată de protestatarii care cer demisia preşedintelui Ianukovici, factorul declanşator fiind refuzul acestuia de a semna pactul de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană la Summitul Parteneriatului Estic, care a avut loc între 28 şi 29 noiembrie la Vilnius.
De-a lungul săptămânii, protestele au continuat fără întrerupere, autorităţile retrăgând până la urmă forţele de ordine din piaţă pentru a evita ciocnirile violente cu manifestanţii.
Acum, organizatorii au anunţat cel mai amplu protest de până acum, care va arăta dacă mişcarea pierde din forţă sau, din contră, ia amploare şi creează premisele unei noi „Revoluţii Portocalii”, precum în 2004. Numărul protestatarilor a urcat până la aproximativ 200.000 la sfârşitul săptămânii trecute, iar organizatorii se aşteaptă ca astăzi numărul protestatarilor să depăşească un milion.
Statele din Uniunea Europeană au renunţat la orice condiţie pentru semnarea acordului, inclusiv la eliberarea fostului premier Iulia Timoşenko şi reforma în Justiţie, însă liderul de la Kiev nu s-a lăsat înduplecat. În schimb, acesta a încercat să „se târguiască” şi să „negocieze principiile europene”, după cum a declarat preşedintele Traian Băsescu la încheierea summitului.
Mai exact, Ianukovici a venit cu un plan în cinci puncte pentru semnarea acordului, având doleanţe precum protecţie împotriva presiunilor Rusiei, bani pentru modernizarea reţelei proprii de gaze şi o „vorbă bună” la Fondul Monetar Internaţional. Preşedintele ucrainean a refuzat să negocieze orice altă variantă în afara acestui plan.
Summitul de la Vilnius s-a încheiat astfel cu o jumătate de victorie pentru UE, prin parafarea unor acorduri de asociere şi liber schimb de Republica Moldova şi Georgia, însă „niet-ul” fără echivoc din partea Ucrainei au transformat evenimentul într-un eşec pentru blocul comunitar. Imediat, opoziţia ucraineană a cerut preşedintelui şi guvernului să-şi depună mandatul şi să fie organizate alegeri anticipate. În Kiev au avut loc demonstraţii de stradă chiar de vineri seară. În replică, Viktor Ianukovici a anunţat, prin vocea premierului Mykola Azarov, că intenţionează să meargă într-o vizită oficială în Rusia în viitorul apropiat.
Citeşte mai multe despre summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius
VIDEO Ucraina, în pragul unei noi revoluţii portocalii
Peste 200.000 de ucraineni au strigat „Revoluţie!” în Kiev, cerând demisia preşedintelui Ianukovici ca urmare a refuzului acestuia de a semna acordul de asociere cu UE.
După cinci ore de negocieri joi noapte, Bruxelles-ul a decis să relaxeze condiţiile pentru semnarea acordului de asociere şi comerţ liber cu Ucraina. UE ar fi renunţat chiar la „condiţia Timoşenko”, potrivit unor surse oficiale, poziţie susţinută şi de România. Cu toate acestea, Ucraina nu va semna astăzi acordul, a confirmat oficial preşedintele Lituaniei, Dalia Gribauskaite.
Liderii europeni reuniţi în aceste momente în Consiliu European au fost aşteptaţi în faţa Palatului Ducilor din Vilnius de un grup de protestatari, tineri şi bătrâni, majoritatea ucraineni, care cer Kievului să semneze acordul de asociere şi liber schimb. Faptul că Ianukovici nu va semna acum acordul este cauzat de mafia din guvern şi de presiunile exercitate de ruşi, au explicat manifestanţii pentru „Adevărul”.
După situaţia Ucrainei, următoarea problemă care se va discuta la Summitul de la Vilnius - deşi nu apare pe agendă - este cea a imigranţilor. Franţa şi Germania au anunţat că adoptă aceeaşi poziţie lansată de Marea Britanie privind limitarea drepturilor pentru imigranţii din alte state membre UE, principalii vizaţi fiind românii şi bulgarii. MAE român anunţă că Executivul UE „a arătat că nu va ezita sa declanşeze proceduri de infringement”.
INFOGRAFIE UE şi SUA smulg Moldova din ghearele Rusiei
Ministrul de Externe al Republicii Moldova, Natalia Gherman, a parafat, joi, la Vilnius, acordul de asociere cu Uniunea Europeană, cu puţin timp înaintea începerii summitului Parteneriatului Estic. O ultimă pagină din cele 1.000 ale documentului a rămas a fi semnată vineri, în cadru festiv, de premierul Iurie Leancă.
Liderii europeni reuniţi în aceste momente în Consiliu European au fost aşteptaţi în faţa Palatului Ducilor din Vilnius de un grup de protestatari, tineri şi bătrâni, majoritatea ucraineni, care cer Kievului să semneze acordul de asociere şi liber schimb. Faptul că Ianukovici nu va semna acum acordul este cauzat de mafia din guvern şi de presiunile exercitate de ruşi, au explicat manifestanţii pentru „Adevărul”.
Schimbarea bruscă a Kievului privind semnarea Acordului de Asociere în cadrul Uniunii Europene a făcut, dacă mai era nevoie, ca jocul geopolitic tacit dintre Bruxelles şi Moscova să treacă şi ultima graniţă a transparenţei.
Oferta Rusiei care a întors Kievul din drumul spre UE
În caz de refuz de asociere cu Uniunea Europeană, Ucraina va fi în măsură să obţină avantaje economice substanţiale din partea Rusiei, pe care nu le-a putut obţine până acum, scrie publicaţia rusă „Trud”.
Mizele Republicii Moldova la Summitul de la Vilnius, explicate la Adevărul Live
Fostul comisar european Leonard Orban şi sociologul Darie Cristea au discutat de la ora 12:30 cu jurnaliştii şi cititorii „Adevărul” şi au explicat mizele Summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, eveniment desfăşurat între 28 şi 29 noiembrie. Cei doi invitaţi au dezbatut şi posibilitatea unirii Republicii Moldova cu România, cititorii fiind invitaţi să contribuie la discuţie.
Ce prevede proiectul declaraţiei finale ce urmează să fie făcută la Summitul de la Vilnius
Proiectul declaraţiei finale a summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, care circulă în aceste zile printre participanţi, omite orice referire la posibilitatea ca ţările Parteneriatului să adere, cândva, la Uniunea Europeană. Corespondentul Europei Libere la Bruxelles, Rikard Jozwiak, a obţinut un exemplar al proiectului de declaraţie.
Se încarcă comentariile...
