Mizele Republicii Moldova la Summitul de la Vilnius, explicate la Adevărul Live
0
Fostul comisar european Leonard Orban şi sociologul Darie Cristea au discutat de la ora 12:30 cu jurnaliştii şi cititorii „Adevărul” şi au explicat mizele Summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, eveniment desfăşurat între 28 şi 29 noiembrie. Cei doi invitaţi au dezbatut şi posibilitatea unirii Republicii Moldova cu România, cititorii fiind invitaţi să contribuie la discuţie.
Procedura de parafare a Acordului de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană a început, joi, la Vilnius, unde are loc summitul Parteneriatului Estic, aceasta urmând să dureze câteva ore.
Fostul comisar european Leonard Orban şi sociologul Darie Cristea au intrat în dialog cu jurnaliştii „Adevărul” Cristian Unteanu, Elena Dumitru şi cu Ion Popescu, deputat în Rada Supremă din Ucraina şi Marius Lulea, preşedinte Acţiunea 2012.
Invitaţii au identifica mizele Summitului de la Vilnius pentru Republica Moldova, una dintre ţările din grupul celor şase state din fostul bloc sovietic propuse pentru o Asociere politică şi integrare economică în Uniunea Europeană.
Mai mult, specialiştii din studioul emisiunii au dezbatut şi posibilitatea unirii Republicii Moldova cu România, evidenţiind punctele forte şi vulnerabilităţile acestei proiect scandat de mii de basarabeni.
Traian Băsescu, în direct de la Aeroportul Henri Coandă, a declarat că summitul va însemna, cu siguranţă, parafarea unor documente referitoare la Republica Moldova şi Georgia, mai exact acordul de asociere şi parteneriatul de liber schimb cu Uniunea Europeană. De asemenea, Azerbaijanul va semna un acord de facilitare a vizelor”.
Meritul principal de a face paşi către UE este al acestor trei state enumerate anterior, notează Băsescu. România s-a implicat în toate cele trei ţări care au decis să se apropie de comunitatea europeană, a subliniat preşedintele, referindu-se la „susţinerea fără rezerve” acordată mai ales Republicii Moldova şi Georgiei.
Ieri s-a stabilit ca înaintea de întâlnirea celor 28+6 de state să aibă loc un Consiliu European pentru calibrarea poziţiilor faţă de Ucraina, aşa încât toate statele UE să vorbească aceeaşi limbă, a informat şeful statului. În ce priveşte România, plecând de la premisa că Ucraina a îndeplinit toate condiţiile cerute de UE pentru a a semna acordul de asociere, preşedintele a subliniat că ţara noastră susţine ridicarea oricăror rezerve care s-ar opune semnării acordului.
Cristian Unteanu: Ce este „eşecul Vilnius” la nivelul realităţii europene?
Încă nu s-a încheiat Summitul, fiind prematur să ne pronunţăm, a spus fostul ministru al Afacerilor Europene, Leonard Orban (foto dreapta). „Dacă Ucraina nu va semna, summitul va fi cel puţin un eşec parţial, în condiţiile în care Georgia şi Republica Moldova vor parafa acest pact.”
„Vorbim de un proces spre UE al acestor ţări. Dacă Republica Moldova şi Georgia vor avansa în privinţa temelor legate de liber schimb şi asociere, se poate spune că se fac paşi importanţă. Însă, în niciun caz, nu este un proces ireversibil.”
„Trebuie să vedem dacă articolul 49 din tratat va figura în actul asocierii, care presupune demersurile de aderare la UE. Se vorbeşte de procesul de apropiere, dar nu de aderare”, a subliniat oficialul. Ulterior, acesta a spus că „nu ar trebui să ne aşteptăm ca articolul 49 să fie inclus” în tratatul ce va fi parafat la Vilnius.
Unele sondaje îngrijorătoare arată că o parte importantă parte a electoratului începe să fie sedusă de tentaţia unificării României cu Republica Moldova, a spus domnul Unteanul, precizând că 50, 7% dintre români sunt în favoarea „marii uniri”.
Darie Cristea (foto dreapta) a intervenit şi a spus că „în România exită o percepţie pozitivă privind drumul proeuropean al Republicii Moldova”. Nu este neapărat importantă ce cale adoptă ţara vecină, atât timp cât scopul rămâne acelaşi.
Parlamentarul ucrainean Ion Popescu s-a alăturat discuţiei prin telefon şi a confirmat susţinerea Ucrainei de către România faţă de semnarea acordului cu UE. Deşi a spus că ţara sa păstrează o oarecare urmă de optimism, oficialul a subliniat că trebuie să rămânem realişti în privina şanselor Ucrainei.
Mai există totuşi o speranţă pentru Ucraina?, întreabă domnul Unteanu, căruia îi răspunde fostul comisar Leonard Orban. „Până în ultimul moment, reuniunea de dinaintea summitului nu este întâmplătoare. În ce măsură se va ajunge la o flexibilitate sporită faţă de Ucraina, rămâne de văzut, de exemplu renunţarea la cazul Iuliei Timoşenko”, notează oficialul.
Diana Rusu a adus în discuţie faptul că există „voci care spun că Ucraina este locul de desfăşurare al unei licitaţii”, fiind implicată în discuţii şi Fondul Monetar Internaţional. Leonard Orban a intervenit şi a contrazis speculaţiile, spunând că apropierea de UE nu are nicio legătură cu licitaţie, ci este vorba de o serie de condiţii şi o documentaţie ce depăşeşte aspectul economic.
Leonard Orban, despre şansele Moldovei de integrare în UE
Eşecul sau succesul Vilnius, asemănat cu o „poartă întredeschisă”, spune domnul Unteanu, iar această situaţie se datorează opoziţiei Rusiei, potrivit sondajelor. Jurnalistul întreabă dacă persistenţa sentimentului antirusesc este o caracteristică a României şi a statelor din Parteneriatul Estic.
„Noi am mai fost interesaţi să studiem simpatia românilor faţă de alte ţări, iar Rusia, într-adevăr, era mai puţin simpatizată, dacă nu chiar respinsă”, evidenţiază sociologul. „Însă raportarea geopolitcă la spaţiul răsăritean a românilor se face prin intermediul legăturilor de tradiţie şi cultură, de aceea vrem să ne apropiem de Republica Moldova”, a explicat domnul Cristea.
„O chestiune exploatată uşor manipulativ este cea a sondajele care arată că în Europa Centrală şi de Est a existat o preferinţă ridicată pentru UE. Dincolo de graniţa URSS nu putem spune acelaşi lucru”, subliniază specialistul, adăugând că „aceste ţări de dincolo de graniţă abia acum sunt puse faţă în faţă să discute despre posibilitatea aderării la UE”.
Nu mulţi oameni se întreabă ce presupune aderarea Ucrainei şi a Republicii Moldova la UE, din perspectiva Bruxellesului, notează sociologul, adăugând că dar există părerea colectivă că Rusia este de vină. Mai este totuşi de lucrat la opinia publică, deoarece oamenii nu sunt foarte instruiţi şi mai este şi problema instrumentelor potrivite de măsurătoare, a încheiat domnul Cristea.
Peste patru ani ar putea veni la puterea Moldovei o conducere prorusă, evidenţiază Diana Rusu. Aceasta a întrebat dacă în următoarele zece luni de mandat ale preşedintelui Băsescu este realizabilă unirea, în condiţiile în care şi la conducerea României ar putea veni un preşedinte care nu simpatizează proiectul unirii.
Marius Lulea, preşedintele iniţiativei sociale Acţiunea 2012, a susţinut că indiferent cine va fi preşedinte, acesta va fi unul unionist, care va practica o politică de stat. „Unirea este un obiectiv naţional, cu atât mai mult cât societatea civilă este favorabilă unirii”, a răspuns invitatul. Acesta este convins că viitorul preşedinte va asculta de vocea societăţii civile.
Perspectiva pentru anul 2014: care ar putea fi viitorul european post-Vilnius?
Fostul ministru Leonard Orban a spus iniţial că „sunt foarte multe necunoscute, iar predicţiile nu sunt uşoare”. Acesta şi-a exprimat speranţa ca „paşii făcuţi de Republica Moldova şi Georgia să fie consolidaţi în 2014. Ar fi un semnal extraordinar de bun. Dacă în 2014 se va obţine acest succes major pentru Moldova, se va juca o carte extrem de importantă”.
„Chiar dacă Ucraina nu va semna, jocul va continua, nu înseamnă că opţiunea finală a Kievului este Estul. Nu exclud apropierea de UE”, a concluzionat oficialul.
Se încarcă comentariile...
