VIDEO Românii din Timoc, infiltraţi de sârbi

0
0

După ce au preluat controlul asupra Consiliului Naţional al Minorităţii Române, autorităţile sârbe pregătesc o nouă lovitură împotriva „vlahilor“ de pe Valea Timocului. Belgradul pregăteşte, pentru luna septembrie, interzicerea limbii române în Valea Timocului, pe considerentul că vlahii nu ar fi români.

Noua conducere a Consiliului Naţional al Minorităţii Române/Vlahe din Serbia (CNMRS), formată din socialişti şi democraţi, de orientare antiromânească, intenţionează ca, în septembrie, să anuleze directiva referitoare la limba oficială a timocenilor. Adoptată de fostul consiliu în urmă cu doi ani, această directivă statuează limba română literară drept limba maternă a românilor/vlahilor.

Dacă reuşeşte, demersul va anula strădaniile de ani de zile ale organizaţiilor româneşti din Timoc de a ţine piept politicii de asimilare practicată de statul sârb. În tot acest timp, autorităţile de la Bucureşti, care continuă să susţină Serbia în problema Kosovo, dar şi în demersurile de integrare euro-atlantică, nu fac nimic. În schimb, România are grijă de minorităţile altor state.

Astfel, anul acesta statul român cheltuie de la buget 20 de milioane de euro pentru aproximativ 2,5 mi­li­­oane de etnici ai minorităţilor naţionale din România. În acelaşi timp, autorităţile de la Bucureşti au pre­gătit pentru românii care trăiesc în afara graniţelor un buget de doar un mili­on de euro, care va mai fi probabil micşorat din cauza crizei.

La umbra lui Milosevic 

Alegerile pentru consiliile naţionale ale minorităţilor din Serbia, din iunie 2010, au arătat politica de forţă a Belgradului în ceea ce priveşte comunitatea românească din Valea Timocului.

Alegerile au fost precedate de o campanie agresivă a autorităţilor sârbe împotriva celor care s-au înscris pe listele româneşti, cu anchete în masă şi intimidări ale poliţiei, dar şi cu acuzaţii la adresa României că ar încerca asimilarea vlahilor de pe Valea Timocului. Peste 300 de localnici din Petrovac şi Pojarevac au fost ridicaţi noaptea din casele lor. Aceştia au fost ameninţaţi şi făcuţi trădători pentru „vina" de a se fi înscris pe listele româneşti.

Cei anchetaţi abuziv au primit, ulterior, asistenţă juridică din partea avocaţilor Comitetului pentru Drepturile Omului de la Negotin (Serbia). Toate abuzurile s-au petrecut sub directa supraveghere a autorităţilor de la Belgrad, susţin organizaţiile româneşti din Timoc, care, pe de o parte, clamează dorinţa de integrare în Uniunea Europeană, iar pe de altă parte lansează diversiuni de genul „limba vlahă este diferită de limba română".

Astfel, Ministerul pentru Drepturile Omului de la Belgrad a inventat pentru înscrierea în listele electorale la alegerea noilor consilii naţionale ale minorităţilor, limba „vlahă". Această strategie este asemănătoare cu cea folosită de fostele autorităţi comuniste de la Chişinău, care au inventat „limba moldovenească". „Refrenul" favorit al propagandei sârbe a fost şi de data aceasta aşa-zisa asimilare a vlahilor. „Au răspândit în sate zvonuri că românii vor să facă din Timoc un nou Kosovo", a declarat pentru „Adevărul" Predrag Balasevic, preşedintele Partiei Democrate a Rumânilor din Serbia (PDRS). Potrivit lui Balasevic, politica faţă de români a actualei coaliţii politice ce guvernează Serbia este mai agresivă decât cea a regimului Milosevic.

Control de la Belgrad

Românii din Serbia au fost împărţiţi artificial de autorităţile de la Belgrad în două comunităţi etnice distincte şi organizaţi în Consiliul Naţional al Românilor, cu sediul la Novi Sad - Voivodina (comunitate recunoscută ca fiind românească) şi Consiliul Naţional al Rumânilor-Vlahilor, cu sediul la Negotin - Valea Timocului (comunitate nerecunoscută).

Astfel, autorităţile sârbe au făcut tot posibilul pentru a legitima o minoritate vlahă şi o limbă vlahă, create artificial, pentru a grăbi asimilarea populaţiei româneşti. Dacă nu au reuşit să impună propriile liste la alegeri, democraţii şi socialiştii, partidele care formează coaliţia de guvernământ, au sabotat listele organizaţiilor pro-româneşti.

„Am avut o campanie intensă, am convins oamenii că este bine să se înscrie pe lista noastră pentru a le apăra interesele. Apoi au intrat în joc partidele sârbeşti aflate la putere, care au început să înscrie pe listele noastre membrii lor de partid, inclusiv sârbi. Ce este absurd în lege este că, dacă astăzi te declari român, mâine la fel de bine te poţi declara de altă naţionalitate", a declarat pentru „Adevărul" Predrag Balasevic.

Belgradul a aplicat aceeaşi strategie şi în cazul altor minorităţi. Începând cu rutenii, bulgarii, slovacii, ţiganii, ucrainenii şi terminând cu românii din Voivodina, toţi au acum consilii naţionale conduse de cele două partide de guvernământ - Partidul Socialist şi Partidul Democrat. Statul sârb a eşuat doar în cazul ungurilor şi bosniacilor, minorităţi puternice financiar şi instituţional, cu şcoli, televiziuni şi ziare proprii, dar şi cu sprijin material consistent din partea ţărilor-mamă.

Preotul Bojan Aleksandrovic, împreună cu două enoriaşe

image

Miza abuzurilor

Obţinerea controlului asupra CNMR a avut o miză importantă pentru autorităţile sârbe. Noul preşedinte al Consiliului Minorităţii Române, socialistul Radisa Dragojevic (primarul oraşului Petrovac na Mlavi, care a coordonat anchetarea etnicilor români), a declarat imediat după aflarea rezultatelor scrutinului, că va anula directiva legată de limba română.

Astfel, obiectivele principale al Consiliului, adică păstrarea finţei naţionale, introducerea limbii române în şcoli şi promovarea mass-mediei cu specific
românesc vor fi abandonate de noua conducere a CNMR, de orientare declarat antiromânească.

În plus, reuşind să preia controlul politic asupra minorităţilor, partidele sârbeşti de la guvernare vor să-şi asigure şi controlul alegerilor viitoare din Serbia, susţine Predrag Balasevic. Programate pentru 2012, alegerile parlamentare ar putea avea loc mai devreme, în primăvara anului viitor. Consiliile naţionale ale minorităţilor vor avea rolul de a atrage voturile etnicilor români, bulgari, ruteni, slovaci sau ucraineni.

Fără nicio strategie, Bucureştiul rămâne doar cu speranţa

În timp ce autorităţile sârbe îi discriminează pe românii din Timoc, autorităţile de la Bucureşti rămân cu speranţa. Speranţa ca lucrurile să se rezolve de la sine, fără ca România să uzeze de pârghile avute la dispoziţie, pentru a obliga statul sârb să înceteze aubuzurile.

„Poziţia noastră este foarte clară. Sperăm ca noua majoritate creată în cadrul Consiliului Naţional Valah să nu anuleze directiva legată de limba română, decizie care nu ar reuşi decât să dezbine şi mai mult comunitatea. Noi sperăm ca acest lucru să nu se întâmple şi nu cred că este în momentul de faţă pe agenda consiliului, deşi există temeri în rândul comunităţii. Este în dezavantajul comunităţii, cel puţin acesta a fost mesajul nostru către consiliu", a declarat Eugen Tomac, secretar de stat la Departamentul Românii de Pretutindeni (DRP), din cadrul Ministerului de Externe.

Eugen Tomac nu a fost în măsură să explice care sunt măsurile concrete pe care ar trebui să le ia România pentru a contracara campania antiromânească din Timoc, în spatele căreia stau autorităţile de la Belgrad.

Au pierdut o bătălie, dar nu şi războiul

În privinţa înfiinţării unor instituţii de învăţământ private finanţate de statul român, în condiţiile în care autorităţile sârbe refuză să introducă limba română în şcoli, Eugen Tomac susţine că nu ar fi soluţia cea mai bună în momentul de faţă. Asta pentru că românii din Serbia, spune Tomac, ar trebui să se bucure de acelaşi drepturi de care se bucură etnicii sârbi în România. „Eu nu cunosc cazuri în care etnicii sârbi de la noi să fi înfiinţat instituţii de învăţământ private", a mai spus Tomac.

După eşecul suferit la alegerile pentru CNMRS, comunitatea românească din Valea Timocului se regrupează. Pentru a contracara politica antiromânească a Consiliului, instituţia care, potrivit legislaţiei sârbe, are rolul de a reprezinta minoritatea română în faţa autorităţilor, vor pune bazele unei structuri paralele.

Din aceasta vor face parte doar organizaţiile proromâneşti, care reprezintă cu adevărat interesele etnicilor români din Timoc, precum Ariadnae Filum, Asociaţia pentru Cultura Românilor de la Malainica, Iniţiativa Culturală Românească de la Petrovac etc. Viitoarea organizaţie va veni cu un nou program, care va cuprinde strategia de combatere a politicii anti-româneşti din zona Timocului şi pentru ridicarea conştiinţei naţionale, păstrarea limbii şi a culturii.

Centru cultural românesc la Malainiţa

Deşi nu s-a implicat direct în alegerile pentru Consiliul Naţional al Minorităţii Române, preotul bisericii româneşti de la Malainiţa, Bojan Aleksandrovic, este hărţuit în continuare.

Autorităţile administrative ale oraşului Negotin şi reprezentanţii Episcopiei Timocului fac eforturi disperate să împiedice ridicarea, la Malainiţa, a unui centru cultural românesc, a cărui construcţie a demarat în toamna lui 2009. „Inspecţia în construcţii vine periodic ca să verifice lucrarea, la sesizările Episcopului sârb Justin. Ultima oară când au venit, au intrat pe proprietatea mea fără să mă anunţe, aşa că le-am spus să plece imediat", a declarat preotul Bojan Aleksandrovic. Ridicată la nivel de fundaţie, construcţia a fost oprită din lipsă de fonduri.

Din cauza crizei, DRP a anunţat că, anul acesta, nu va mai aloca niciun ban pentru acest proiect. Pentru a contracara influenţa preotului Bojan Aleksandrovic în comunitate, Biserica Sârbă urgentează construcţia unui lăcaş de cult la Malainiţa. Acesta va fi ridicat la 4 km de biserica românească. Pentru ridicarea ei, statul sârb a alocat circa 80.000 euro (Ministerul pentru Investiţii), iar Primăria Malainiţa a dat locul în concesiune pe 99 ani. „Banii nu le ajung, iar episcopul i-a îndemnat pe săteni să facă donaţii, dar oamenii nu au dat niciun dinar", a mai spus preotul.

Statul român, darnic cu minorităţile

Cei aproximativ 300.000 de români care trăiesc în Serbia au fost finanţaţi de la Belgrad, anul acesta, prin consiliile minorităţilor, cu 60.000 de euro. Darnic, statul român a cheltuit pentru cei 22.000 de etnici sârbi din România 700.000 de euro.

Suma pe care o primesc minorităţile din România, în 2010, este de aproximativ 20 de milioane de euro, numai minorităţii maghiare fiindu-i alocate aproximativ 4 milioane de euro. De asemenea, minoritatea bulgară, care numără doar 8.000 de membri, primeşte de la statul român circa 600.000 de euro, ucrainenilor, care sunt 61.000, le-a fost alocată o sumă de peste un milion de euro. În acelaşi timp, statul român a pre­gătit pentru românii care trăiesc în afara graniţelor un buget de doar un mili­on de euro.

Românii de lângă noi

BULGARIA: În ţara vecină, la sud de Dunăre, în regiunea dintre Vidin şi Timoc, trăiesc aproximativ 125.000 de români, localizaţi compact în 40 de sate. Alţi români sunt localizaţi în regiunea cuprinsă între Silistra şi Veliko Turnovo. Românii de aici sunt numiţi vlahi, după acelaşi model sârbesc, pentru a nu fi recunoscuţi ca mi­noritate etnică românească. În aceste condiţii, românii din Bulgaria nu beneficiază de şcoli în limba maternă şi nici biserici.

UCRAINA: Etnicii români sunt localizaţi în regiunile Cernăuţi, Transcarpatia şi Odesa. Conform datelor ultimului recensământ din 2001, în Ucraina, s-au declarat 258.619 de moldoveni şi 155.130 de români. Ca şi Bulgaria, Ucraina promovează o politică de asimilare forţată a românilor. Numărul şcolilor româneşti din regiunea Cernăuţi, vechi centru de cultură românesc, scade de la an la an, iar Ucraina refuză să recunoască diplomelor etnicilor români care au studiat în România.

UNGARIA: O importantă comunitate românească se află şi în Ungaria. Localităţile în care trăiesc cei mai mulţi români din această ţară se găsesc, de la Mureş până dincolo de Crişul-Repede, de-a lungul frontierei dintre Ungaria şi România. Liderii organizaţiilor româneşti susţin că numărul românilor din Ungaria este de circa 25.000, în timp ce statisticile oficiale ungare prezintă cifre mult mai mici. De-a lungul timpului, românii din Ungaria au fost supuşi unui proces de maghiarizare forţată, această politică fiind practicată atât de guvernele interbelice, dar şi de cele comuniste şi succesoare căderii regimului în 1989. Pentru aderarea la UE, Budapesta a fost obligată să asigure învăţământ şi biserici de limba română.

“Ce este absurd în lege este că, dacă astăzi te declari român, mâine la fel de bine te poţi declara de altă naţionalitate."
Predrag Balasevic
preşedintele Partiei Democrate a Rumânilor din Serbia

image
Europa


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri