Valeri Zalujnîi rupe tăcerea: Fostul șef al armatei ucrainene vorbește despre un raid controversat al serviciilor secrete la biroul său
0De la demiterea sa din fruntea armatei Ucrainei, în 2024, și numirea ca ambasador la Londra, Valerii Zalujnîi este văzut pe scară largă drept principalul rival politic al președintelui Volodimir Zelenski.
În vârstă de 52 de ani, Zalujîi evită să vorbească despre eventuale ambiții politice, spunând că nu dorește să submineze unitatea națională într-un moment în care războiul cu Rusia se apropie de al patrulea an. Totuși, într-un interviu recent acordat The Associated Press, el a descris pentru prima dată public o ruptură profundă între el și șeful statului — un gest interpretat de unii drept un posibil semnal privind intențiile sale după încheierea conflictului.
Raidul din 2022 și acuzațiile de intimidare
Potrivit lui Zalujnîi, tensiunile au apărut la scurt timp după invazia pe scară largă lansată de Rusia în februarie 2022. Divergențele privind strategia de apărare ar fi degenerat, spre finalul acelui an, într-un incident fără precedent: zeci de agenți ai serviciului intern de informații al Ucrainei ar fi descins la biroul său.
Fostul general susține că acțiunea a fost un act de intimidare, într-un moment în care unitatea națională era esențială. El afirmă că i-a împiedicat pe agenți să verifice documente și calculatoare și că l-a sunat pe Andrii Iermak, șeful de cabinet al președintelui, avertizând că este pregătit să mobilizeze forțe militare pentru a proteja centrul de comandă.
De asemenea, Zalujnîi spune că l-a contactat pe atunci șeful Serviciului de Securitate, Vasîl Maliuk, care ar fi negat că știa despre operațiune și ar fi promis clarificări.
Ulterior, a reieșit că instituția solicitase, cu două zile înainte, un mandat de percheziție pentru aceeași adresă, în cadrul unei anchete privind criminalitatea organizată. Documentele instanței indicau că la locație ar fi funcționat un club de striptease asociat unei grupări infracționale — însă angajați ai clubului au declarat că acesta nu mai opera acolo dinaintea invaziei ruse. Zalujnăi consideră că mandatul a fost un pretext și că nu putea fi confundat sediul centrului principal de comandă militară.
Biroul președintelui și serviciul de securitate, cunoscut sub numele de SBU, nu au comentat inițial acuzațiile. Ulterior, SBU a confirmat că a existat o vizită la adresă în 2022, precizând însă că nu au avut loc percheziții și că incidentul a fost clarificat direct între Maliuk și Zalujnîi. Instituția susține că adresa figura într-o listă de locații vizate într-un alt dosar penal privind combaterea crimei organizate și că nu s-au desfășurat acțiuni investigative la sediul comandamentului.
Disputele privind contraofensiva din 2023
Relația tensionată ar fi continuat și în 2023, în contextul unei contraofensive intens discutate. Planul, elaborat cu sprijinul partenerilor din NATO, prevedea concentrarea forțelor într-un „pumn unic” pentru recucerirea teritoriilor ocupate din regiunea Zaporojie, unde se află o centrală nucleară strategică, și avansarea spre sud, până la Marea Azov, pentru a tăia coridorul terestru folosit de Rusia pentru aprovizionarea Crimeei.
Zalujnîi afirmă că operațiunea a eșuat deoarece președintele și alți oficiali nu au alocat resursele necesare. În locul unei concentrări masive de trupe, forțele ar fi fost dispersate pe un front extins, diminuând puterea de lovire. Doi oficiali occidentali din domeniul apărării, citați sub protecția anonimatului, au confirmat pentru AP că planul inițial a fost modificat substanțial.
Contraofensiva a fost criticată de experți militari pentru ambiția sa și pentru faptul că a fost lansată târziu, oferind forțelor ruse timp să își consolideze pozițiile.
În februarie 2024, Zelenski l-a demis pe Zalujnîi din funcția de comandant-șef și, ulterior, l-a numit ambasador la Londra — o mutare interpretată de unii analiști drept o încercare de a-l îndepărta de scena politică internă.
Sondaje și posibile ambiții politice
Sondajele recente îl plasează pe Zalujnîi ușor înaintea lui Zelenski într-un scenariu electoral ipotetic. Popularitatea președintelui a scăzut pe fondul prelungirii războiului și al unui scandal de corupție care a afectat încrederea publică, potrivit parlamentarilor și activiștilor.
Zelenski a acceptat în principiu un plan susținut de președintele american Donald Trump, care prevede organizarea de alegeri după încheierea războiului și stabilirea unor garanții de securitate.
Întrebat despre o eventuală candidatură, Zalujnîi evită un răspuns direct. „Până când războiul nu se încheie sau legea marțială nu este ridicată, nu discut acest subiect și nu am făcut nimic în acest sens”, a spus el.
Cu toate acestea, el a dezvăluit că mai mulți consultanți politici l-au abordat. Printre ei s-ar fi numărat și Paul Manafort, fost șef de campanie al lui Trump în 2016, condamnat ulterior pentru infracțiuni federale și grațiat la finalul primului mandat al acestuia. Zalujnîi afirmă că a refuzat oferta: „I-am mulțumit pentru interes, dar i-am spus că nu am nevoie de serviciile sale.”
În biroul său de la ambasada Ucrainei din Londra, ecrane care afișează imagini în timp real de pe frontul din est amintesc de trecutul său militar. Deși spune că nu mai este implicat în deciziile operative, Zalujnîi urmărește îndeaproape evoluțiile de pe câmpul de luptă.
Dezvăluirile sale riscă să alimenteze polarizarea opiniei publice într-un moment critic al războiului, în care forțele ruse avansează lent în est, iar negocierile pentru un posibil acord de pace rămân incerte.
Se încarcă comentariile...
