Kremlinul pune condiții: fără Ucraina în NATO și anularea deciziilor de la București

Într-un nou episod al confruntării geopolitice dintre Moscova și Occident, Rusia își înăsprește discursul și cere, nici mai mult, nici mai puțin, decât consfințirea juridică a refuzului NATO de a se mai extinde spre Est. Mesajul transmis de Ambasada Federației Ruse în Belgia publicației Izvestia este clar: promisiunile verbale nu mai sunt suficiente, iar Moscova vrea „garanții pe hârtie”.

Moscova cere anularea deciziilor de la București

Rusia va cere NATO să consolideze legal clauza de neextindere spre est, a declarat Ambasada Rusiei în Belgia pentru Izvestia. Alianța Nord-Atlantică ar trebui, de asemenea, să revizuiască deciziile summitului de la București din 2008, când Occidentul a promis Ucrainei și Georgiei un loc în bloc. Astăzi, NATO cooperează activ cu cei mai apropiați vecini ai Rusiei, inclusiv Azerbaidjan și Armenia, iar Moldova ar putea renunța la neutralitate pentru a adera la alianță. Cu toate acestea, după venirea la putere a lui Donald Trump, Statele Unite au amânat planurile ambițioase ale alianței și au calificat promisiunea de a accepta Ucraina ca fiind o greșeală, sscrie Izvestia.

În centrul nemulțumirii ruse se află summitul NATO din 2008, desfășurat la București, când Alianța a promis că Ucraina și Georgia vor deveni, într-o zi, membre. Pentru Kremlin, acel moment a reprezentat o linie roșie.

În decembrie 2021, Moscova a înmânat Washingtonului și aliaților săi proiectul de tratat cu Statele Unite și acordul cu NATO privind garanțiile de securitate, în care unul dintre puncte era cerința de a nu extinde alianța militară. În viitorul apropiat, Federația Rusă nu va renunța la poziția sa de a se consemna în scris această cerință, a declarat Ambasada Rusiei în Belgia pentru Izvestia.

„Federația Rusă va insista să consfințească acordurile relevante pe hârtie, inclusiv anularea deciziilor summitului de la București, deoarece toate promisiunile verbale făcute în trecut de membrii NATO înșiși cu privire la neextinderea blocului au fost uitate și ignorate la momentul oportun”, a declarat ambasada.

Rusia susține că încă din 1990, în contextul reunificării Germaniei, liderii occidentali ar fi dat asigurări că NATO nu se va extinde „niciun metru spre est”. Potrivit diplomaților ruși, documente care ar confirma aceste angajamente ar exista în arhivele occidentale, dar nu sunt făcute publice.

În iunie 2025, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a reiterat că drumul Ucrainei către Alianță este „ireversibil”. La Kiev, obiectivul aderării la NATO și la UE este prevăzut chiar în Constituție. În schimb, Moscova consideră neaderarea Ucrainei drept condiție esențială pentru încheierea păcii.

Extinderea, percepută drept amenințare directă

Pentru Kremlin, orice apropiere a infrastructurii militare NATO de granițele sale reprezintă o amenințare la adresa securității naționale. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a acuzat Alianța că își consolidează securitatea „în detrimentul altora”, contrar angajamentelor asumate în cadrul OSCE.

Rusia nu privește cu îngrijorare doar Ucraina. Moldova, stat cu neutralitatea înscrisă în Constituție, intensifică exercițiile comune cu NATO. Președinta Maia Sandu a vorbit deschis despre posibilitatea revizuirii statutului de neutralitate. Problema Transnistriei, unde staționează trupe ruse, complică însă orice eventuală aderare.

În Caucaz, situația este la fel de fluidă. Armenia, membră a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) — alianță militară condusă de Rusia — a început să-și recalibreze poziția. În paralel, Azerbaidjan cooperează activ cu NATO, iar președintele Ilham Aliyev a anunțat trecerea armatei la standardele Alianței.

Schimbarea de ton la Washington

Un element esențial în ecuația actuală îl reprezintă revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Liderul republican a cerut statelor membre să-și majoreze cheltuielile de apărare la 5% din PIB și s-a pronunțat împotriva aderării Ucrainei la NATO, calificând promisiunea făcută Kievului drept o „greșeală”.

Pentru prima dată din anii ’90, declarația finală a summitului NATO de la Haga nu a mai menționat explicit politica „ușilor deschise”. Acest principiu, consacrat în Articolul 10 al Tratatului de la Washington, permite oricărui stat european care îndeplinește criteriile necesare să aspire la aderare.

Statele Unite, Ungaria, Slovacia și o serie de alte state declară clar, direct sau indirect, că nu sunt pregătite să vadă Ucraina în rândurile NATO, conștiente de potențialele consecințe catastrofale ale acestei aventuri, a reamintit Ambasada Rusiei în Belgia pentru Izvestia.

Trump a numit deschis încercările de a atrage Ucraina în bloc o greșeală, iar premierul ungar Viktor Orban a declarat că alianța ar trebui să realizeze că reacția inevitabilă a Moscovei va urma desfășurării de forțe militare în apropierea granițelor Federației Ruse.

„Este dificil să te bazezi pe bunul simț în ceea ce privește NATO, dar cel puțin opinia statelor membre care nu sunt ultimele din alianță ar trebui să însemne ceva”, este încrezătoare Ambasada Rusiei.

Sosirea lui Trump la Casa Albă a schimbat situația în cadrul Alianței Nord-Atlantice. În primul rând, el a cerut ca toate țările NATO să își majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB, subliniind că statele trebuie să își asigure propria securitate.

În al doilea rând, republicanul s-a opus admiterii Ucrainei în NATO, motiv pentru care, potrivit experților, pentru prima dată de la anii 1990, declarația finală a summitului blocului, adoptată la Haga pe 25 iunie, nu a menționat angajamentul față de o politică a „ușilor deschise”.

Acest principiu este consacrat în articolul 10 al Tratatului de la Washington. Conform conținutului acestuia, părțile pot propune oricărui alt stat european să adere la blocul militar-politic, dar pentru aceasta este necesară îndeplinirea unei serii de condiții relevante.

„Am văzut deja că Statele Unite au consolidat respingerea extinderii NATO în strategia lor de securitate națională. Desigur, sunt necesari pași practici, inclusiv prin dialog cu Moscova. Dar în condițiile actuale, cu greu ne putem aștepta să se ajungă la un consens între țările alianței”, a declarat Oleg Karpovici, șeful Departamentului Academiei Diplomatice MGIMO din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei, într-o conversație cu Izvestia.

Totuși, renunțarea formală la această doctrină ar presupune modificări profunde, la nivel conceptual și strategic, în interiorul Alianței — un scenariu pe care analiștii îl consideră puțin probabil în actualul climat internațional.

O confruntare pe termen lung

Moscova consideră orice extindere a NATO spre est, indiferent de fostele republici sovietice afectate, ca o amenințare la adresa intereselor vitale de securitate națională. Potrivit ministrului de externe, Serghei Lavrov, blocul se străduiește să se extindă, în ciuda angajamentelor OSCE de a nu-și consolida propria securitate în detrimentul altora.

În același timp, Federația Rusă este îngrijorată că extinderea în viitor ar putea afecta nu doar Ucraina și Moldova, ci și țările din Caucaz, unde rolul Turciei a crescut în ultimii ani, spune Tigran Meloyan, analist la Centrul HSE pentru Studii Mediteraneene.

În realitate, semnarea unui acord juridic care să blocheze extinderea NATO pare, deocamdată, mai degrabă o ambiție politică decât o posibilitate concretă. Ar însemna o schimbare radicală de paradigmă într-o organizație care și-a fundamentat existența pe principiul suveranității statelor de a-și alege propriile alianțe.

Semnarea unui acord între Statele Unite și Federația Rusă sau Rusia și NATO, care ar obliga Alianța Nord-Atlantică să renunțe la extinderea spre est, este considerată acum o sarcină imposibil de realizat din punct de vedere politic și dificilă din punct de vedere juridic, consideră Tigran Meloyan. Potrivit acestuia, ar contraveni principiului „ușilor deschise”.

”Pentru a se îndepărta de aceasta, va fi nevoie de schimbări interne, inclusiv la nivel conceptual și doctrinar, ceea ce este puțin probabil în mediul strategic actual. Pentru a realiza acest lucru, alianța trebuie să fie în pragul colapsului sau să se confrunte cu o amenințare pe care ar fi prea puternică pentru ea să o poată gestiona”, a explicat expertul.

Între timp, ultimele state care au aderat la NATO au fost Finlanda și Suedia, consolidând flancul nordic al Alianței și amplificând nemulțumirea Moscovei.

În spatele declarațiilor ferme și al negocierilor tensionate rămâne întrebarea esențială: poate Rusia să forțeze NATO să renunțe la politica „ușilor deschise”? Sau asistăm doar la o nouă etapă a unui conflict strategic care redefinește echilibrul de putere în Europa?