Va folosi Putin arma nucleară? Cum l-ar putea opri Occidentul să o facă

0
0

Vladimir Putin a demonstrat până acum că este un lider „relativ rațional”, astfel încât Occidentul trebuie să-l facă să înțeleagă, fără dubii, că folosirea armei nucleare în Ucraina ar însemna costuri mult mai mari decât avantaje, spune expertul în securitate europeană Iulia Joja.

Vladimir Putin FOTO Getty Images
Vladimir Putin FOTO Getty Images

„Va folosi Putin arma nucleară în Ucraina?” - este o întrebare foarte dificilă pe care și-o pun, în zilele acestea, liderii din toată lumea. Răspunsul Iuliei Joja, experta care predă Securitate europeană la două universităţi din Washington şi la Institutul Diplomatic al SUA, aduce cu sine și soluția pentru descurajarea folosirii armamentului nuclear de către Federația Rusă: reacția Occidentului trebuie să-l facă pe Putin să înțeleagă că această escaladare îl va costa mult mai mult decât potențialele avantaje. Dacă reacția SUA este corectă, multe state europene lasă de dorit la acest capitol, arată experta.

Va folosi Rusia arme nucleare împotriva Ucrainei?

Este o întrebare foarte dificilă pe care și-o pun, zilele acestea, liderii din toată lumea. Din punct de vedere logic, trebuie să avem în vedere că în Rusia puterea este centralizată în mâinile lui Putin și nu putem să presupunem decât faptul că el este, cel puțin așa cum ne-a arătat până acum, un lider relativ rațional. Dacă este relativ rațional, va pune în balanță avantajele și dezavantajele utilizării armelor nucleare tactice sau strategice. Cred că la nivelul analizei actuale suntem într-un punct similar de risc de utilizare a unei arme nucleare precum în criza rachetelor din Cuba, din 1962. Deosebirea constă în faptul că vorbim despre un altfel de conflict și altfel de arme. Riscul atunci era al unui conflict mondial, riscul acum este ca Rusia, singular, să lanseze o armă nucleară.

SUA și NATO vor interveni în această situație?

Nu putem să știm acest lucru. În acest moment, administrația Biden are o strategie corectă de a spune public că nu exclude nicio variantă dintre toate variantele vehiculate, de la non-reacție până la atac nuclear împotriva Rusiei. Aceasta este strategia corectă. Când cineva este amenințat cu un atac nuclear, răspunsul trebuie să rămână unul de a nu exclude nicio variantă. Dincolo de aceasta, există o serie de speculații, în spațiul public, cu privire la modalitățile prin care SUA sau NATO vor răspunde la un atac nuclear din partea Rusiei pe teritoriul ucreainean.

Ce trebuie să facă Occidentul

Ce trebuie să facă Occidentul pentru a descuraja un atac nuclear în Ucraina?

Dacă Putin consideră, la un moment dat, că are mai multe de câștigat decât de pierdut în a lansa un astfel de atac va lua în calcul, dacă este relativ rațional, așa cum presupunem, utilizarea armei nucleare. Practic, Occidentul trebuie acum să-l facă să înțeleagă că costurile ar fi pentru el mult mai mari decât câștigurile. Aceasta este singura posibilitate pe care o avem la acest moment - de a crește descurajarea atât de mult și cu argumente atât de clare, încât Putin să nu aibă impresia că are de câștigat dintr-un atac nucelar. Asta încearcă acum să facă administrația Biden.

Dincolo de asta, există scenariul în care Putin să se vadă în situația în care pierde atât de mult încât să vrea să se sinucidă. În momentul în care consideră că pierde puterea, ar putea să aibă un asemenea raționament, dar din punct de vedere tehnic, el nu are chiar butonul roșu, mai sunt niște oameni între el și butonul roșu. Astfel, nu putem decât să ne bazăm pe faptul că ei nu vor dori se sinucidă, chiar dacă Putin ar vrea acest lucru.

Ați susținut că administrația Biden are o reacție potrivită care poate descuraja Rusia în ceea ce privește folosirea armei nucleare. Țările din Europa ce reacții au?

Reacțiile sunt destul de limitate, la fel cum le-am văzut pe parcursul întregii invazii de mai bine de șase luni. Singurii care se poziționează clar în opoziție cu Rusia - și consideră că, de fapt, atacând Ucraina, Rusia atacă securitatea europeană și dacă Ucraina nu oprește Rusia, aceasta va continua atacurile - sunt țările baltice, Polonia și Marea Britanie. Toate celelalte voci se comportă ca și cum nu securitatea europeană este la mijloc, ca și cum Rusia nu ar ataca Occidentul printr-un proxi numit Ucraina și ca și cum ele sunt mai degrabă observatoare. Puterea care, din nou, ca în atâtea rânduri pe parcursul ultimului secol, își asumă rolul de lider și apărător al securității europene este SUA.

Totuși, majoritatea țărilor din UE și liderii instituțiilor Uniunii Europene au reacționat prompt după anexare, calificând-o drept un act ilegal și arătând că nu vor recunoaște efectele acestei anexări?

Aproape toată lumea nu recunoaște anexarea, dar asta nu schimbă cu nimic faptul că Rusia invadează Ucraina.

Franța, doar 2% din livrările de armament

Trebuia să fie o reacție mai dură?

Puterile europene, la nivel colectiv, nu par să susțină o victorie a Ucrainei și o învigere a Rusiei. Nu știu dacă la nivel colectiv european ne-am familiarizat cu ideea că Rusia trebuie învisă pentru a ne putea menține și prezerva securitatea europeană de care ne bucurăm acum. Asta și dacă ne uităm la livrările de armament... Cel mai bun exemplu în acest context este Franța, deși toată lumea insistă pe Germania. Într-o știre difuzată, astăzi sau de ieri, la BBC se arată că Franța este statul numărul 9 în ceea ce privește livrările de armament, adică aproximativ 2% din ceea ce primește Ucraina. Franța cu pretenția de a conduce militar și strategic continentul european este doar pe locul 9 în ceea ce privește ajutorul de armament trimis Ucrainei. Este chiar sub Germania, care livrează 9 % din armament. SUA livrează 49% și e urmată de Polonia, cu 22%. Franța, doar 2% și vorbim despre o putere nucleară. În ceea ce privește securitatea europeană, ne aflăm într-o situație nu foarte diferită de războiul rece, nu foarte diferită de primul și de cel de-al II-lea război mondial, în care fără SUA situația ar fi extrem de tragică.

Ce părere aveți despre evoluția situației din Italia?

Cred că e prea devreme pentru a ne pronunța. Administrația precedentă a avut o politică destul de ambiguă ca mare putere europeană. Guvernul s-a opus mult timp sancțiunilor împotriva Rusiei, a negociat pentru niște excepții seminificative în ceea ce privește sancțiunile Rusie în special pentru produsele de lux fabricate în Italia. Acum avem de-a face cu un mandat într-o coaliție în care partenerii juniori (Liga lui Matteo Salvini şi cu Forza Italia, partidul conservator al lui Silvio Berlusconi) sunt pro-ruși, iar partenerul senior (Frații Italiei – Giorgia Meloni) s-a reliefat în primele zile și în campania electrorală drept pro-ucrainean. Având în vedere această coaliție complicată, trebuie să așteptăm un pic de timp pentru a vedea dacă vom avea o schimbare într-o direcția sau alta.

Joja predă Studii şi Securitate în Europa de Vest la Institutului Diplomatic SUA. Arhivă personală
Joja predă Studii şi Securitate în Europa de Vest la Institutului Diplomatic SUA. Arhivă personală

Marea problemă este Ungaria

Ce alte țări au poziții problematice?

Marea problemă este Ungaria. Știm deja cât de mare este problema Turciei, dacă ne gândim la integrarea Suediei și Finlandei în NATO. Bulgaria transmite, de asemenea, semnale îngrijorătoare pe parcursul ultimilor săptămâni. Deci e, cumva, o situație paradoxală, având în vedere că avem suficientă energie, frica noastră majoră în Europa, pentru a traversa cu bine iarna, și asta datorită SUA, care au compensat lipsa livrării de energie din partea Rusei și aduc masiv gaz lichefiat. Deci nu avem o problemă de supraviețuire, avem o situație economică problematică, așa cum ne așteptam, dar putea să fie și mai rău. Problemele politice interne dintr-un număr de state europene reprezintă cele mai mari provocări și probleme, pe care ni le creăm singuri, independent de deciziile Rusiei cu privire la alimentarea cu gaze.

Cine este Iulia Joja

Iulia Joja predă Securitate Europeană şi Studii Europene la nivel de licenţă la Universitatea George Washington şi, la nivel master, la Universitatea Georgetown - ambele din Washington. De asemenea, Joja predă Studii şi Securitate în Europa de Vest la Institutului Diplomatic al SUA (Foreign Service Institute), care pregăteşte diplomaţii americani care urmează să activeze în Europa. În plus, experta lucrează şi coordonează Frontier Europe Initiative (Iniţiativa pentru Frontiera Europei), singurul program de la Washington DC dedicat securităţii în regiunea Mării Negre.

Europa


Ultimele știri
Cele mai citite