Expert în securitate de la Washington, despre cum s-ar putea încheia războiul din Ucraina: „Alianţa de 50 de state coordonate de SUA va trimite arme“

0
0
Joe Binden a anunţat formarea alianţei la finalul Summitului de la Madrid. FOTO: Profimedia
Joe Binden a anunţat formarea alianţei la finalul Summitului de la Madrid. FOTO: Profimedia

Războiul din Ucraina s-ar putea încheia până la finalul anului, dacă ajutorul promis de alianţa de 50 de state coordonate de SUA va ajunge în cel mai scurt timp în ţara invadată de Rusia, susţine românca Iulia Joja, expert în securitate de la Washington. S-a creat astfel un scut în spatele căruia se pot ascunde state, precum România, care nu vor să facă public ajutorul trimis.

Iulia Joja, care predă Securitate europeană la două universităţi de la Washington şi la Institutul Diplomatic al SUA, a explicat pentru „Adevărul” care a fost cea mai importantă decizie anunţată la finalul summitului NATO de la Madrid, dar şi în ce măsură optimismul ministrului Apărării, Vasile Dâncu, cu privire la ajutorul pe care îl va primi România de la NATO este justificat. 

„Ceea ce este pentru mine vestea cea mai importantă, care mă face să dorm un pic mai liniştită este decizia preşedintelui Joe Biden, anunţată la sfârşitul acestui summit. Este vorba despre faptul că peste 50 de state, atât membre NATO, cât şi din afara NATO, au stabilit împreună, sub leadership american, un pachet de echipamente militare, cel mai important de până acum, care dacă va fi livrat în timp util, în această vară, creează o oportunitate de a încheia războiul la sfârşitul acestui an”, a explicat Joja. 

Experta coordonează Frontier Europe Initiative (Iniţiativa pentru Frontiera Europei), singurul program de la Washington DC dedicat securităţii în regiunea Mării Negre. 

uctraina artilerie


Ucrainenii au cerut în repetate rânduri artilerie grea de la statele din Occident. FOTO: Profimedia

Decizia care ar putea pune capăt războiului

- Dormim mai liniştiţi după summitul NATO de la Madrid?


Dormim un pic mai liniştiţi. Sunt nişte decizii importante, atât pentru România, cât şi pentru întregul flanc estic. Ele nu sunt surprinzătoare, sunt mai bune decât erau înainte, dar, evident, nu sunt suficiente, având în vedere agresiunea Rusiei în Ucraina împotriva căreia NATO nu a luat, practic, nicio măsură de a o opri. Dacă ne uităm la măsurile luate de NATO la acest summit în privinţa Ucrainei, vedem că nu există nicio modificare substanţială în raport cu această ţară – Ucrainei nu i s-a propus statutul de membru, Alianţa nu a făcut progrese substanţiale pentru a ajuta Ucraina. Statele individuale ajută Ucraina bilateral. Din partea NATO există promisiuni şi programe pe termen mediu lung pentru Ucraina şi Georgia, dar nu sunt relevante pentru rezolvarea acestui conflict. 

Ceea ce este pentru mine vestea cea mai importantă, care mă face să dorm un pic mai liniştită este decizia preşedintelui Biden, anunţată la sfârşitul acestui summit. Este vorba despre faptul că peste 50 de state, atât membre NATO, cât şi din afara NATO, au stabilit împreună, sub leadership american, un pachet de echipamente militare, cel mai important de până acum, care dacă va fi livrat în timp util, în această vară, creează o oportunitate de a încheia războiul la sfârşitul acestui an. În acest ajutor sunt incluse 5-600 tancuri, artilerie grea, zeci de mii de Javelins şi aşa mai departe. Acesta a fost pentru mine anunţul cel mai important, care ţine şi nu ţine de Alianţă, şi care ne dă o şansă să dormim ceva mai liniştiţi la iarnă, dar nu e nimic cert. 

- Creşterea numărului de trupe NATO în Europa a avut ca efect o încurajare a ţărilor din zonă în ceea ce priveşte participarea la acest efort de ajutare a Ucrainei?


Există o încurajare indirectă, dar nu văd un efect public pe care să poţi să-l comentez în raport cu România, de exemplu, pentru că nu am văzut nici în încheierea acestui summit, şi nici în conferinţa de presă a preşedintelui Iohannis, de după summit, vreun anunţ public concret despre ajutorul trimis Ucrainei. Ştim că România ajută, dar nu ştim cum, spre deosebire de alte state de pe flancul estic, care fac acest lucru public. Slovacia, de exemplu, a anunţat că va livra echipamente militare, inclusiv avioane de luptă sovietice. Atâta timp cât România nu-şi schimbă atitudinea şi nu declară public ajutorul adus Ucrainei, nu putem să vedem un asemenea efect, de prindere de curaj în urma acestor măsuri. 


- Care este mesajul transmis de faptul că această coaliţie de 50 de state care va ajuta Ucraina a fost anunţată la finalul summitului NATO?


A fost un context favorabil pentru a putea aduce alături aceste state. Bănuiesc că fiecare a venit cu promisiuni şi un pachet pe care-l poate livra. E bine că s-a întâmplat la summit, că altfel trebuia să facem o conferinţă internaţională a Occidentului. Repet însă, coaliţia aceasta nu ţine de alianţă, care în continuare evită să se implice în război.

Pentru mine nu este important că s-a făcut în cadrul NATO sau nu, pentru mine e important că s-a făcut şi sub lidership american. Dacă nu erau americanii, nu exista nici NATO, nici această coaliţie de peste 50 de state. Practic, ceea ce s-a creat prin acest pachet foarte interesant din punct de vedere politic este un scut în spatele căruia se pot ascunde state precum România şi, parţial, Franţa, care nu vor să facă public ajutorul individual. Astfel, ajutorul este „la pachet” şi ţările se pot ascunde în spatele Statelor Unite pentru a nu risca un atac direct.

Mie mi se pare amuzantă chestia aceasta cu atacul direct. Ne-a fost atât de frică de propaganda rusă care ameninţă la fiecare pas că începe războiul împotriva noastră, împotriva NATO. Când au fost livrate rachetele Javelin cu raza de acţiune de circa 3 kilometri, au existat ameninţări de atacuri directe ale Rusiei împotriva celor care au livrat armamentul. Nu s-a întâmplat nimic. Acum, că a crescut raza de acţiune a rachetelor livrate la 70 de kilometri ne-a fost din nou frică că începe al treilea război mondial şi, din nou, nu s-a întâmplat nimic.


Cred că nu se va întâmpla nimic nici când raza va creşte la 200 de kilometri. Oricum este un progres important de mobilizare şi pentru cei care nu vor să facă publice ajutoarele. Există şi în cadrul Uniunii Europene un fond de apărare pentru ajutor militar pentru Ucraina, care funcţionează la fel, ca un scut pentru a nu se face publice ajutoarele individuale ale unor state. 

- Cum este din punct de vedere al dimensiunii acest ajutor al coaliţiei de 50 de state comparativ cu ce s-a livrat până acum Ucrainei?

Este de cel puţin 10 ori mai mult în raport cu cifrele oficiale care există acum, de aceea spun că este cea mai importantă decizie, care-mi dă mie şansa să dorm mai bine peste câteva luni, dacă va fi livrat în timp util. Pentru că acum avem acest raport de forţe de 1 la 10, 1 la 15, uneori chiar 1 la 20 între ucraineni şi ruşi în ceea ce priveşte artileria. Aceasta este solicitarea principală a ucrainenilor în ceea ce priveşte armamentul: cer artilerie pentru că raportul este de 1 la 10, 1 la 15, uneori chiar şi de 1 la 20. Chiar dacă acest pachet, dacă ne uităm pe lista publicată de Biden, într-adevăr schimbă raportul, dacă vor fi livrate în această vară, pentru că ruşii fac progrese, înaintează în fiecare zi câţiva metri. Donbas este, deja, complet distrus. Există şanse să se deschidă alte fronturi la Lviv, Odesa, nu se exclude nici Kievul. Dacă acest pachet este livrat în această vară, schimbă raportul de forţe între Ucraina şi Rusia. În plus, putem deja observa diferenţa pe teren în avantajul Ucrainei prin cele câteva HIMARS dotate cu rachete cu rază de 70 km.


- Biden a precizat şi un termen la care va fi livrat acest ajutor?

Nu, nu există un termen limită la care va ajunge ajutorul. De asta spun că este important ca armele să fie livrate în această vară, pentru că anul viitor, nu ştiu la ce ar mai folosi. 

Vasile Dincu foto FB Vasile Dincu


„România a obţinut foarte multe lucruri, undeva la marginea de sus, să spunem, a speranţei noastre, a expectaţiilor noastre”, a declarat după summitul de la Madrid, ministrul Apărării, Vasile Dâncu. FOTO: Inquam Photos

Ce a obţinut şi ce nu a obţinut România la Madrid

- Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a susţinut după summitul de la Madrid: „România a obţinut foarte multe lucruri, undeva la marginea de sus, să spunem, a speranţei noastre, a expectaţiilor noastre.” Cum vedeţi această afirmaţie?


E foarte greu să analizăm pentru că România nu publică solicitările pe care le face în prealabil în raport cu Alianţa. Înţeleg din rezultatele anunţate ale summitului că România a obţinut o creştere a numărului de trupe NATO şi americane pe teritoriul ţării. Atât. S-a făcut o vagă promisiune cu privire la un depozit de muniţii, o promisiune că s-ar putea. Dincolo de asta, nu am văzut încă niciun fel de decizii care să fie relevante pentru România sau pentru flancul estic. 

 

- Ce nu s-a obţinut?


Ceea ce nu s-a obţinut pentru România şi pentru flancul estic, şi pentru NATO în general, din acest summit, este adaptarea Alianţei la noile ameninţări şi la noua situaţie de securitate. Acolo există o listă lungă: nu avem, mai ales pentru flancul estic, suficientă susţinere logistică pentru ceea ce înseamnă mutarea de echipament şi transport de trupe prin Europa suficient de rapid, nu avem suficient transport aerian, nu avem suficiente echipamente pentru războiul cibernetic, nu avem suficientă apărare antiaeriană, nu avem suficiente stocuri de muniţie, nu avem suficiente, şi asta e foarte relevant pentru România, drumuri şi poduri pe care să poată fi transportate rapid trupe din Vest în Est. Asta e lista de lucruri care nu a fost obţinută în cadrul acestui summit, şi care sunt, în continuare, necesare. Avem amplificarea numărului de trupe, atât în România, cât şi în celelalte  state, dar trebuie să înţelegem că 300.000 (militari - n.n.) este un număr simbolic. Nimeni nu înţelege ce înseamnă 300.000. Mobilizarea trupelor variază în funcţie de cât de rapid pot fi mobilizate acestea, între 10 şi 180 de zile. 


- Ministrul Apărării a mai trecut la capitolul „reuşite” că „Marea Neagră şi zona Mării Negre a fost considerată - a fost o mare luptă asta - o zonă de ameninţare pentru NATO şi pentru naţiunile euro-atlantice, deci este un lucru foarte important”.

E o schimbare de limbaj. Acum, cu acest summit, Marea Neagră e considerată „zonă de ameninţare”. Ea era, practic, zonă de ameninţare din 2008. Din punct de vedere al limbajului NATO e întârziată. În ceea ce priveşte prezenţa NATO în Marea Neagră, ea nu există din punct de vedere maritim. Avem, într-adevăr, o amplificare a trupelor terestre şi aeriene, în România şi în Bulgaria, dar faptul că NATO consideră Marea Neagră o zonă de ameninţare nu se reflectă în măsurile luate în ceea ce priveşte crearea unei prezenţe maritime NATO, cum de altfel nu există nici în Marea Baltică. Balticii au spus că Marea Baltică poate fi considerată mare internă NATO, dar nu vedem crearea unei prezenţe maritime cu trupe şi distrugătoare cum avem, de exemplu, în Spania, la Rota. Ştim în continuare că cel puţin Turcia, dacă nu şi Bulgaria se opun prezenţei maritime NATO, şi ştim că nici Franţa şi Germania nu au fost niciodată încântate şi nu au oferit vreo contribuţie la prezenţa maritimă a NATO în Marea Neagră şi în Marea Baltică. Avem în continuare – dincolo de război – problema libertăţii de navigare în Marea Neagră, nu putem naviga liber din cauza ruşilor. Am văzut anul trecut incidentul cu acea navă britanică, care a intrat în apele teritoriale ale Crimeei pentru a arăta faptul că anexarea e ilegală şi că avem probleme cu această navigare liberă. Nu avem o soluţie oferită de Alianţă la această problemă.

Iulia Joja FOTO Arhivă personala

Sursa arhivă personală

Cine este Iulia Joja

Iulia Joja predă Securitate Europeană şi Studii Europene la nivel de licenţă la Universitatea George Washington şi, la nivel master, la Universitatea Georgetown - ambele din Washington. De asemenea, Joja predă Studii şi Securitate în Europa de Vest la Institutului Diplomatic al SUA (Foreign Service Institute), care pregăteşte diplomaţii americani care urmează să activeze în Europa. În plus, experta coordonează Frontier Europe Initiative (Iniţiativa pentru Frontiera Europei), singurul program de la Washington DC dedicat securităţii în regiunea Mării Negre. 

Vă mai recomandăm să citiţi:  

Expert în securitate, despre pericolul revizionismului maghiar în Ardeal: „Are consecinţe negative la nivel politic şi retoric”

Expert în securitate de la Washington despre următoarea ţintă a Rusiei: „Cea mai vulnerabilă e Republica Moldova”

Mai multe - Cluj-Napoca

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite