Video Un oraș din Suedia este mutat, clădire cu clădire, pe fondul goanei europene după minerale

În extremul nord al Suediei, la aproximativ 145 de kilometri deasupra Cercului Polar de Nord, orașul Kiruna se află în plin proces de relocare. Mii de locuitori sunt nevoiți să-și părăsească locuințele, iar clădiri întregi sunt mutate sau demolate, într-un proiect considerat unul dintre cele mai radicale experimente de transformare urbană din lume.

Relocarea orașului Kiruna ridică însă numeroase dificultăți/FOTO:X

Motivul este extinderea celei mai mari mine subterane de minereu de fier din lume. Pe măsură ce galeriile se adâncesc și se lărgesc, solul de la suprafață începe să se lase, făcând imposibilă menținerea vechiului centru al orașului.

Un nou Kiruna prinde contur la aproximativ trei kilometri est de locația actuală, într-un proces care a început oficial în 2004 și care este programat să se încheie în jurul anului 2035.

„Este un loc care pare exotic pentru mulți, și într-un fel chiar este, dar, în același timp, este un oraș mic, ca multe altele — dependent aproape complet de o singură companie”, spune Jennie Sjöholm, lector la Universitatea din Göteborg, care studiază de peste două decenii transformarea orașului.

Un oraș construit pe minereu

Kiruna a fost fondat în urmă cu 125 de ani pentru a deservi exploatarea minieră a companiei de stat LKAB. Astăzi, orașul găzduiește atât cel mai mare zăcământ subteran de minereu de fier din lume, cât și un important centru spațial european.

Deși relativ mică la scară globală, LKAB are o importanță strategică majoră pentru Uniunea Europeană, furnizând aproximativ 80% din minereul de fier extras în UE. Recent, compania a anunțat descoperirea unuia dintre cele mai mari zăcăminte cunoscute de pământuri rare din Europa — materiale esențiale pentru tranziția verde și pentru industrii precum cea a bateriilor sau a energiei regenerabile.

Această descoperire a consolidat rolul Kirunei în noua strategie europeană de securizare a materiilor prime critice.

Provocările mutării unui oraș

Relocarea orașului ridică însă numeroase dificultăți. Autoritățile locale și compania minieră cer sprijin financiar suplimentar din partea statului suedez, dar și acces la mai mult teren pentru a permite construirea noului oraș.

O mare parte din pământul situat deasupra Cercului Polar aparține statului, iar utilizarea lui implică tensiuni cu alte interese — de la apărare națională și protecția mediului, până la drepturile comunității indigene Sami, pentru care păstoritul renilor reprezintă o tradiție fundamentală.

Un moment simbolic al relocării a avut loc în vara anului 2025, când biserica emblematică din Kiruna, o construcție din lemn veche de peste un secol, a fost mutată în întregime pe platforme speciale, într-o operațiune urmărită la nivel internațional.

În același timp, LKAB a anunțat că extinderea minei va impune relocarea suplimentară a aproximativ 6.000 de persoane și a 2.700 de locuințe. Costurile totale ale despăgubirilor sunt estimate la peste 22 de miliarde de coroane suedeze în următorul deceniu.

Compania afirmă că proprietarilor li se oferă valoarea de piață a locuinței, plus un bonus de 25%, sau posibilitatea de a primi o casă nouă. Potrivit LKAB, majoritatea au ales a doua variantă.

Între stat, comunitate și Europa

Mats Taaveniku, președintele consiliului municipal din Kiruna, descrie mutarea orașului drept „un proiect uriaș”, cu potențial de a aduce beneficii pe termen lung nu doar comunității locale, ci și Europei.

El spune însă că succesul depinde de sprijinul politic și financiar al guvernului suedez și al Uniunii Europene. „Există o luptă majoră între municipalitate și LKAB, dar și între municipalitate și propriul nostru guvern”, afirmă Taaveniku.

Uniunea Europeană a inclus recent zăcământul de pământuri rare al LKAB pe lista proiectelor strategice, în cadrul Legii privind materiile prime critice, care urmărește ca până în 2030 cel puțin 40% din necesarul anual al UE să fie acoperit din producția internă.

Pentru locuitori, mutarea este trăită cu sentimente amestecate. „Unii sunt triști. Vor pierde case în care au crescut două sau trei generații”, spune Taaveniku. „Dar toată lumea știe că trăim datorită mineralelor. Kiruna este construit pe minereu.”

Un oraș mai rece?

Există și îngrijorări legate de viitorul climatic al noului oraș. Un studiu al Universității din Göteborg arată că noul centru al Kirunei este amplasat într-o zonă unde aerul rece se acumulează, cu străzi înguste și clădiri înalte, ceea ce ar putea face ca temperaturile de iarnă să fie cu până la 10 grade Celsius mai scăzute decât în vechiul oraș.

„Kiruna este un oraș al iernii”, spune Sjöholm. „Iernile sunt lungi, iar diferența dintre -15 și -25 de grade este enormă pentru confortul uman. Când frigul se accentuează, nu doar oamenii sunt afectați, ci și clădirile.”

Pentru un oraș care se mută pentru a-și asigura viitorul economic, provocarea va fi să construiască nu doar un nou centru urban, ci și unul în care viața să rămână locuibilă, chiar și în cele mai aspre ierni arctice.