Un avion militar rusesc a intrat fără permisiune în spaţiul aerian al Estoniei
0Un avion militar rus, de tip An-72, a încălcat spaţiul aerian al Estoniei, pe 25 decembrie, a anunţat luni Statul Major al forţelor armate estone.
„Avionul de tip An-72 a intrat pe 25 decembrie în spaţiul aerian al Estoniei în zona Insulei Vaindloo”, informează Statul Major, transmite agenţia de ştiri RIA Novosti, în pagina electronică.
Ministerul de Externe al Estoniei l-a convocat marţi pe pe ambasadorul rus de la Tallin, Iuri Merzleakov, pentru a-i înmâna o notă de protest în legătură cu acest incident. Ministerul rus al Apărării a dezminţit informaţiile. În schimb, avionul An-72 efectua o misiune planificată, deplasându-se din Sankt Petersburg spre regiunea Kaliningrad, susţine Moscova.
Avionul a zburat deasupra apelor neutre ale Mării Baltice în strictă conformitate cu normele internaţionale şi fără a încălca spaţiul aerian al Estoniei sau al unui alt stat, a declarat serviciul de presă al Ministerului.
Incursiunea avionului militar rusesc în spaţiul aerian eston vine după câteva luni de şicane constante ale forţelor ruse în zona baltică. La începutul lunii octombrie, un agent estonian de informaţii a fost capturat de forţele ruse chiar de pe teritoriul Estoniei. Aflat la doar câţiva metri de graniţă, agentul a fost capturat după ce în jurul lui au fost declanşate simultan trei fumigene, iar comunicaţiile sale cu echipa fuseseră bruiate. Când s-a risipit fumul, agentul, cunoscut sub numele Eston Kohver, dispăruse. FSB-ul şi-a asumat imediat incidentul, lăudându-se că agentul a fost „arestat”.
Pe lângă asta, ultima perioadă a adus şi numeroase incursiuni ale avioanelor ruse în spaţiile aeriene ale Suediei, Finlandei şi Estoniei. Moscova cere chiar extrădarea în Rusia a unor veterani lituanieni ai, pe care vor să-i judece pentru că au dezertat din Armata Roşie acum mai bine de 50 de ani.
„Nu ne putem ignora amintirile. Ştim din trecutul nostru cât de agresivă poate fi Rusia dacă nu există acţiuni foarte clare şi stricte din partea Vestului faţă de astfel de agresiuni”, explică Marko Mihkelson, preşedintele comisiei pentru Afaceri Externe din parlamentul estonian.
„Probleme” etnice, cheia dezbinării NATO
De aceea, liderii baltici au fost primii care au cerut mai multă fermitate din partea UE şi NATO faţă de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei. Nu toţi sunt însă siguri că apartenenţa la NATO mai reprezintă o garanţie.
„Mă tem că Putin va crea o dispută etnică pe teritoriul Estoniei, aşteptând apoi ca ţara să ceară intervenţia NATO. Aliaţii vor începe atunci o dezbatere internă – chiar este o situaţie de Articolul 5 (care stipulează că NATO trebuie să intervină militar atunci când un membru este agresat – n.r.)? Iar această ezitare iniţială va duce evaporarea completă credibilităţii NATO”, crede Andrew Michta, partener în cadrul Centrului pentru Studii Internaţionale Strategice, citat de „Financial Times”.























































