Ultimul bastion MAGA din Europa, în pericol. Cât cântăresc intervenția lui Donald Trump și vizita lui J.D. Vance în alegerile din Ungaria

Cu doar patru zile înainte de alegerile parlamentare din Ungaria, vicepreședintele american J.D. Vance efectuează o vizită oficială la Budapesta pentru a-l sprijini pe premierul Viktor Orbán, aflat pentru prima dată în fața riscului real de a pierde puterea după 16 ani de guvernare. Analiștii consultați de „Adevărul” explică mizele reale ale acestei desfășurări de forțe: legitimarea „orbanismului” ca model transatlantic și consolidarea Ungariei ca ultimul bastion al curentului conservator MAGA în Europa.

FOTO: Facebook / Viktor Orbán

Vance a sosit marți la Budapesta într-o vizită de două zile, fiind întâmpinat la aeroport de ministrul maghiar de externe, Péter Szijjártó. Aflat pe scenă în fața a circa 5.000 de susținători Fidesz, alături de Viktor Orbán, vicepreședintele american a declarat că se află în capitala Ungariei „pentru a-l ajuta în acest ciclu electoral". A criticat Bruxelles-ul pentru „amestec rușinos" în alegerile ungare și l-a lăudat pe premierul maghiar pentru relațiile cu Vladimir Putin și pentru politicile energetice.

Momentul cel mai vizibil al vizitei a fost o scenetă în care, aflat pe scenă, J.D. Vance a format numărul lui Donald Trump. La prima tentativă a răspuns robotul telefonic. La a doua, Trump a preluat apelul și a transmis mulțimii că Orbán „face o treabă fantastică" și că „Statele Unite sunt cu el tot drumul".

O replică a venit miercuri din partea Germaniei, care l-a acuzat de ipocrizie pe J.D. Vance, respingând acuzația vicepreședintelui SUA că Bruxelles-ul s-ar fi amestecat în alegerile din Ungaria.

„Respingem acuzația adusă de vicepreşedintele SUA, JD Vance, la un eveniment din Ungaria cu privire la amestecul UE. Aş dori să subliniez, întrucât Vance se plânge de presupusa amestecare a UE în alegeri, că vicepreşedintele SUA s-a aflat în Ungaria cu doar câteva zile înainte de alegeri. Acest fapt vorbeşte de la sine cu privire la cine se amestecă”, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt adjunct al Guvernului, Sebastian Hille, într-o conferință de presă.

Radu Carp: „Orbán a încercat, de-a lungul timpului, să își apropie mișcarea MAGA”

Profesorul de științe politice Radu Carp consideră că vizita era previzibilă, dar că momentul ales îi conferă o semnificație aparte.

„Vizita era antamată cu mult timp înainte. Vizita domnului Rubio a fost cumva surprinzătoare, ieșită din tipar, pentru că Rubio, ca șef al diplomației americane, intervine mai rar sau chiar deloc în campanii electorale. Cred că este prima campanie electorală în care apare. J.D. Vance are însă un profil mai ideologic, mai apropiat de mișcarea MAGA și de ceea ce susține Viktor Orbán, așa că vizita lui nu a fost o surpriză. Viktor Orbán a încercat, de-a lungul timpului, să își apropie această mișcare MAGA. A găzduit la Budapesta, de mai multe ori, convenția conservatorilor americani, CPAC. Deci vizita era previzibilă. Momentul este însă interesant, pentru că vine foarte aproape de finalul campaniei electorale, o campanie în care ceea ce a afirmat J.D. Vance coincide practic cu mesajele lui Orbán de foarte multă vreme. Cred că a surprins la Bruxelles această unitate de gândire. Era bănuită, dar acum a devenit evidentă, a explicat Radu Carp.

Sceneta telefonului de pe scenă a fost interpretată de presă ca un gest de investitură simbolică, menit să compenseze absența fizică a lui Trump. Radu Carp o plasează în logica campaniei lui Orbán.

„Este în concordanță cu modul în care a fost construită campania electorală a lui Viktor Orbán. Mesajul central s-a bazat pe asocierea cu liderul american. În momentul în care Donald Trump nu putea veni la Budapesta, deși a promis de câteva ori, a fost prezent simbolic. Cât va cântări acest gest este greu de spus. Nu cred că foarte mult. Dacă ne uităm la impactul sprijinului extern în Ungaria, vedem că acesta contează mai puțin. Dezbaterile sunt dominate de teme interne", a afirmat profesorul.

Orbanismul, model transatlantic

În opinia politologului Cristian Pîrvulescu, miza acestei vizite o reprezintă în primul rând legitimarea internațională a liniei sale politice pe care operează Viktor Orban.

„Vizita lui JD Vance la Budapesta semnalizează pentru Orban că nu mai este doar un copil problemă al UE, ci parte a unui curent conservator transatlantic legitimat de Washington. Vance a lăudat deja poziția pacifistă a lui Orbán și scepticismul față de ajutorul pentru Ucraina, iar Budapesta prezintă această convergență ca dovadă că istoria îi dă dreptate Ungariei în fața Bruxelles-ului. Vance devine dovada clară că orbanismul nu mai e doar o deviere est-europeană, ci devine un model acceptat pe axa Washington-Budapesta”, a explicat Pîrvulescu pentru „Adevărul”. 

„Ungaria este singurul bastion al mișcării MAGA în Europa”

Alinierea fermă a Washingtonului în spatele lui Orbán se explică, în opinia lui Radu Carp, prin faptul că Ungaria reprezintă în acest moment ultimul bastion MAGA din Europa.

„Ungaria este, în acest moment, singurul bastion al mișcării MAGA în Europa. Dacă acest bastion cade și opoziția câștigă alegerile, nu va mai exista nicio altă țară europeană în care acest curent să aibă o poziție similară. În Slovacia, de exemplu, situația este diferită. Robert Fico este un lider populist, naționalist, dar fără legături directe cu mișcarea MAGA. Viktor Orbán, în schimb, a investit mult în aceste relații ideologice cu Donald Trump, încă dinainte ca acesta să câștige alegerile în Statele Unite", a explicat Carp.

Sondajele independente îl arată pe liderul opoziției Péter Magyar, care conduce partidul de centru-dreapta Tisza, cu un avans de 8 până la 20 de procente față de Fidesz. Radu Carp consideră că sprijinul american va avea un efect electoral direct limitat.

„Agenda politică este dominată în principal de teme interne, în special de situația economică din Ungaria. Se observă că și opoziția nu a pus foarte mult accent pe sprijinul extern acordat de partea americană. Din contră, și-a construit campania evitând asocierea explicită cu sprijin extern, tocmai pentru a nu alimenta acuzațiile privind apropierea de lideri precum Volodimir Zelenski sau Ursula von der Leyen. În aceste condiții, sprijinul american există la nivel simbolic și ideologic, dar impactul său electoral direct este, cel mai probabil, limitat", a concluzionat profesorul de științe politice.

Există însă o nuanță importantă privind greutatea instituțională a vizitei. În arhitectura puterii executive americane, vicepreședintele este, formal, o funcție cu atribuții limitate. În termeni de politică externă, secretarul de stat, Marco Rubio în administrația actuală, are o autoritate instituțională mai mare decât vicepreședintele. Rubio conduce diplomația americană, negociază tratate, reprezintă SUA în relațiile bilaterale. Vance nu are un rol similar. Tocmai de aceea, prezența lui la Budapesta nu este un gest diplomatic în sens clasic, ci unul explicit politic și ideologic. Administrația Trump a trimis omul cu cel mai puternic profil ideologic al său, nu pe cel cu cea mai mare greutate instituțională în politica externă.