Unde s-a investit bine, comunitatea a înflorit. România urbană la răscruce

Specialiștii Băncii Mondiale au cartografiat zeci de ani de dezvoltare urbană românească și au ajuns la o concluzie simplă: acolo unde s-a investit bine, comunitatea a înflorit. Constanța are, la rândul ei, toate premisele — port, mare, istorie, infrastructură — dar și un teren poluat de 38 de hectare care stă nefolosit de mai bine de un deceniu. Compania IULIUS l-a văzut nu ca pe o problemă, ci ca pe o promisiune: locul unde o grădină botanică, spații culturale și locuri de muncă pot reda orașului inima pe care o merită.

Marcel Heroiu la TILIA 2026

Experiența ultimilor ani arată că orașele conectate la infrastructură modernă și capabile să atragă investiții private au devenit adevărați poli regionali de creștere. „Dacă vă uitați la București, Brașov, Sibiu, Cluj, Iași, Timișoara, Arad, Oradea, vedeți că localitățile din jurul acestor orașe au avut ritmul de dezvoltare cel mai alert, iar implicațiile pentru politică publică sunt clare”, spunea Marcel Heroiu, specialist senior în dezvoltare urbană la Banca Mondială, la prima ediție a Summitului Orașelor – TILIA, care a avut loc recent la Iași.

România ultimelor trei decenii s-a dezvoltat cu viteze diferite. Unele orașe au atras investiții, populație și locuri de muncă, în timp ce alte regiuni au rămas în urmă, cu infrastructură insuficientă și oportunități limitate: „Dezvoltarea se coagulează în jurul centrelor urbane puternice și în jurul infrastructurii majore”.

De la infrastructură la calitatea vieții

Specialist senior în dezvoltare urbană la Banca Mondială, Marcel Heroiu atrage atenția că dezvoltarea urbană modernă nu mai înseamnă doar drumuri și utilități. După etapa infrastructurii, orașele trebuie să investească în calitatea vieții și în crearea unor ecosisteme urbane atractive pentru oameni și companii.

„Accesul la surse de finanțare suficient de mari este o precondiție cheie pentru a genera inovații disruptive. A doua precondiție este să dezvoltăm un mediu care să încurajeze oamenii să inoveze și să își atingă potențialul”, explică acesta.

În context european, tema a devenit și mai importantă după concluziile Raportului Draghi privind competitivitatea Uniunii Europene, care subliniază nevoia unor investiții masive în inovare, tehnologie și regenerare urbană. Mesajul central este că Europa are talent și resurse, dar regulile fragmentate, costurile energetice ridicate și lipsa de capital o împiedică să concureze cu SUA și China. Fără reforme structurale majore și investiții coordonate la nivel european, decalajul se va adânci.

Tocmai de aceea, pentru marile orașe din România, provocarea următorilor ani va fi să creeze spații urbane în care oamenii să își dorească să trăiască permanent, nu doar să muncească sau să tranziteze zona.

„Trebuie să accelerăm ritmul de dezvoltare cu resursele pe care le avem la dispoziție”, susține Marcel Heroiu. Această abordare presupune investiții în infrastructură majoră, conectivitate și regenerare urbană — mai ales în zonele abandonate industrial, care pot deveni noi centre economice și sociale.

Un astfel de exemplu este proiectul anunțat de grupul IULIUS la Constanța, unde pregătește o investiție estimată la peste 800 de milioane de euro pentru transformarea fostei platforme industriale de nord a Oil Terminal. Terenul de aproximativ 38 de hectare, neutilizat de mai bine de un deceniu, ar urma să fie reconvertit într-un proiect urban mixt cu spații verzi, culturale, comerciale și de business. Conceptul este realizat împreună cu Foster + Partners, unul dintre cele mai cunoscute birouri internaționale de arhitectură din lume.