Ucraina îi trimite lui Donald Trump detalii despre teritoriile pe care este dispusă să le cedeze, după ce președintele american a declarat că a avut „discuții aprinse” cu Starmer și Macron
0Echipele de negociere privind pacea din Ucraina par să fi intrat într-o nouă fază tensionată, după ce Donald Trump a primit un document ce ar contura posibile concesii teritoriale pe care Kievul le-ar lua în calcul într-un eventual acord cu Rusia. Dezvăluirea îi aparține cancelarului german Friedrich Merz, care a vorbit joi despre acest demers ca despre „un potențial progres”, însă a avertizat că orice decizie asupra teritoriului rămâne exclusiv în mâna conducerii ucrainene, scrie Daily Mail.
Merz a precizat că documentul i-a fost transmis lui Trump după convorbiri telefonice purtate miercuri cu mai mulți lideri europeni. Oficialul german a subliniat, însă, că nu există nicio formulă impusă Kievului: „Întrebarea vizează ce concesii teritoriale este dispusă să facă Ucraina, dacă există astfel de variante. Dar răspunsul îl pot da doar președintele Zelenski și poporul ucrainean.” El a insistat că ar fi „o eroare majoră” ca Ucraina să fie împinsă într-o pace pe care societatea nu ar putea să o accepte după patru ani de război.
Convorbirile au venit pe fondul poziționărilor tot mai ferme ale lui Trump față de aliații europeni, președintele american declarând că discuția cu Merz, premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron a avut „tonuri foarte dure”. Berlinul a încercat însă să tempereze impresiile privind un eventual conflict diplomatic. Merz a vorbit despre „o discuție constructivă”, în care ambele părți au manifestat „respect reciproc”, semnalând că Washingtonul ar fi dispus să continue dialogul în zilele următoare. Potrivit acestuia, o nouă reuniune internațională ar putea avea loc la începutul săptămânii viitoare, cu participarea sau absența SUA condiționată de evoluția negocierilor tehnice.
Cadru mai amplu de discuții
În paralel, surse americane și ucrainene lucrează la un cadru mai amplu de discuții: o variantă de plan de pace, un set de garanții de securitate și un pachet economic destinat reconstrucției. În discuție ar intra accelerarea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană până în 2027, garanții de tip „Articolul 5” oferite de Washington, modelul unei zone demilitarizate pe linia frontului, eventuale schimburi teritoriale, restituirea centralei nucleare Zaporizhzhia și deblocarea celor aproximativ 200 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate pentru reconstrucție. Liderii europeni avertizează, însă, că negocierile sunt departe de o formă finală, iar riscul unor impasuri rămâne ridicat.
„Coaliția de voința”, formată din aliați ai Ucrainei, urma să se reunească joi prin videoconferință. Președintele Zelenski a admis că discuțiile au fost accelerate din cauza presiunilor crescânde venite dinspre Washington. În Europa, îngrijorările sunt tot mai vizibile, fiind invocată în mod repetat ideea că securitatea continentului depinde de arhitectura rezultată în urma negocierilor.
Pe fond, Trump insistă că Kievul trebuie „să fie realist” în privința poziției sale la masa negocierilor, sugerând că o eventuală cedare teritorială ar fi inevitabilă. Deși nu a intrat în detalii, fostul președinte a menținut același ton critic la adresa lui Zelenski, reproșându-i că „trebuie să-și revină și să înceapă să accepte anumite lucruri”. Într-un interviu recent, Trump a acuzat și partenerii europeni că „vorbesc prea mult și livrează prea puțin”.
Ce spune Moscova
La Moscova, autoritățile ruse încearcă să transmită că sunt implicate în procesul diplomatic, dar o fac în propriile coordonate. Ministrul de externe Serghei Lavrov a anunțat că Rusia a transmis Washingtonului „propuneri suplimentare privind garanțiile colective de securitate”, fără a oferi detalii. Demersul este interpretat ca o tentativă a Kremlinului de a evita noi sancțiuni americane, într-un moment în care discuțiile despre viitoarea arhitectură de securitate sunt în plină evoluție.
În același timp, războiul continuă. Ucraina a lansat noaptea trecută una dintre cele mai ample operațiuni cu drone din ultimii ani, determinând suspendarea curselor aeriene pe toate cele patru aeroporturi din regiunea Moscovei vreme de șapte ore. Restricții similare au fost impuse în alte opt orașe rusești. Ministerul Apărării de la Moscova a raportat interceptarea a 287 de drone ucrainene. Atacul este interpretat de analiști ca o demonstrație de forță menită să contracareze narativul Kremlinului potrivit căruia Ucraina ar fi depășită militar.
În pofida insistențelor lui Putin că Rusia negociază dintr-o poziție solidă, liniile frontului nu s-au modificat substanțial: aproximativ 20% din teritoriul ucrainean este sub ocupație, potrivit estimărilor occidentale. Liderii europeni au transmis miercuri că negocierile au intrat într-un „moment critic”, iar Zelenski a confirmat că săptămâna viitoare Kievul va coordona bilateral cu mai multe capitale europene.
Presiuni din partea SUA
Presiunile americane sunt evidente. Trump a reiterat recent că Rusia „are avantajul” în raport cu Ucraina, afirmând că acest lucru ar trebui recunoscut în mod deschis la masa negocierilor. Între timp, planul său de pace — prezentat luna trecută în 28 de puncte — rămâne contestat atât la Kiev, cât și în mai multe capitale occidentale, în special din cauza clauzelor legate de teritorii și de lipsa unor garanții clare privind prevenirea unei noi agresiuni ruse.
Pentru moment, discuțiile continuă pe mai multe paliere, iar direcția negocierilor rămâne incertă. În lipsa unei formule agreate, atât diplomația europeană, cât și administrarea de la Kiev încearcă să evite ca Ucraina să fie împinsă spre un acord pe care nu îl poate susține din punct de vedere politic sau strategic.
„Noul plan de pace al lui Trump”: ce prevede și cum afectează Ucraina – analiză a celor patru documente
Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că noua versiune a planului de pace propus de partea americană ar fi „mai bună decât precedenta”, menționând că numărul prevederilor a fost redus de la 28 la 20 prin eliminarea unor puncte considerate „explicit nefavorabilă ucrainenilor”.
Analiza realizată de publicația ucraineană Zerkalo Nedeli asupra versiunii actualizate arată însă că documentele rămân substanțial similare cu planul inițial, cu origini atribuite unor propuneri formulate inițial de Rusia și ulterior adaptate de partea americană. De această dată, prevederile sunt repartizate în patru documente distincte, cu liste diferite de semnatari:
-Acord între Ucraina, Rusia, SUA și „Europa” (20 de puncte)
-Garanții-cadru de securitate pentru Ucraina (3 puncte)
-Angajamente ale Statelor Unite privind NATO (4 puncte)
-Acord între Rusia și SUA (12 puncte)
Formularea documentelor ridică întrebări, inclusiv în ceea ce privește identitatea actorilor care ar reprezenta „Europa”. De asemenea, analiști citați de ZN.UA observă că documentele au caracter mai degrabă informal, fără rigoarea unui tratat internațional.
Teritorii și linia de contact
Problema teritorială rămâne cel mai sensibil subiect al negocierilor.
Noua versiune a acordului cu 20 de puncte prevede:
-Recunoașterea de către semnatari a controlului Rusiei asupra Crimeei, precum și a regiunilor Donețk și Lugansk.
-Eventualele modificări de statut ar fi posibile doar pe cale diplomatică.
-Stabilirea unei zone tampon demilitarizate în Donbas, cu dimensiuni precizate pentru prima dată (30% din teritoriul regiunii Donețk). Textul nu menționează însă mecanisme clare de monitorizare sau garanții privind absența structurilor ruse de securitate.
-Menținerea actualei linii de contact în regiunile Herson și Zaporojie, ceea ce echivalează cu înghețarea situației din prezent.
-Retragerea Rusiei din alte zone ocupate în afara celor cinci regiuni menționate, cu angajamentul ambelor părți de a nu modifica acordul prin forță.
-Prevederile trebuie discutate și aprobate la nivel prezidențial, fără ca documentele să specifice formatul decizional.
Centrala Zaporojie
Planul propune repornirea Centralei Nucleare Zaporojie sub administrarea unui „nou proprietar” — nu sub mandatul AIEA — cu participare americană. Ucraina ar primi 50% din producția de electricitate. Destinația restului nu este precizată în noua versiune.
NATO și perspectivele de aderare
Documentele nu mai conțin obligația formală ca Ucraina să renunțe la aderarea la NATO sau ca Alianța să excludă definitiv această perspectivă. Totuși, alte elemente limitează în mod indirect opțiunea:
SUA ar exercita dreptul de veto pentru a opri extinderea NATO, inclusiv aderarea Ucrainei, potrivit unui document separat.
Acordul bilateral SUA–Rusia reia această poziție, indicând intenția Washingtonului de a acționa ca mediator între Rusia și NATO pentru a răspunde așa-numitelor „îngrijorări de securitate”.
Nu este clar în ce măsură aceste angajamente ar fi obligatorii din punct de vedere juridic și dacă ar putea fi revocate de o administrație americană viitoare.
Un alt element modificat față de versiunea anterioară este plafonul forțelor armate ucrainene, stabilit la 800.000 de militari în timp de pace, față de 600.000 anterior.
Garanții de securitate
Cele trei documente referitoare la securitate utilizează preponderent termenul „assurances” (asigurări), nu „guarantees” (garanții), oferind un grad mai redus de protecție juridică.
Acordul nu este obligatoriu din punct de vedere juridic, nefiind supus ratificării parlamentare.
Lista potențialilor semnatari include state care și-au exprimat deja rezerve, precum Finlanda și Polonia.
Mecanismul de reacție în caz de atac:
-SUA ar decide natura răspunsului după consultări cu Ucraina și partenerii europeni.
-Răspunsul poate merge de la suport logistic și informațional la utilizarea forței, dar nu este garantat automat.
-Documentele prevăd reluarea sancțiunilor împotriva Rusiei în caz de agresiune, însă nu și măsuri similare dacă Rusia atacă fără o escaladare majoră.
-Acordul ar funcționa timp de zece ani, cu posibilitatea prelungirii.
Aderarea la UE
Planul afirmă că Ucraina ar putea deveni membră a Uniunii Europene până la 1 ianuarie 2027, fără a menționa poziția instituțiilor UE sau a statelor membre. Până la aderare, Ucraina ar primi acces preferențial pe piața europeană.
Alegeri
Propunerea include organizarea de alegeri în Ucraina „cât mai curând posibil” după semnarea acordului. Rusia nu este menționată în acest context.
Active înghețate și reconstrucție
Documentele prevăd:
-crearea unui fond SUA–UE de 200 miliarde de dolari pentru reconstrucția Ucrainei;
-deblocarea activelor rusești și investirea unui procent – nedeterminat – în procesul de reconstrucție;
-utilizarea restului într-un fond comun americano-rus pentru proiecte bilaterale.
Versiuni anterioare ale planului estimau participarea SUA la reconstrucție cu 100 miliarde de dolari din activele rusești, cu un profit anticipat de 50%.
Acordul SUA–Rusia
Acest document reia elemente cheie din prima versiune a planului, inclusiv:
-opoziția SUA față de aderarea Ucrainei la NATO;
-revenirea Rusiei în economia globală și, eventual, în formatul G8;
-un angajament din partea Rusiei de a nu ataca statele vecine.
Documentul central – acela în care Ucraina își asumă obligații – este singurul prevăzut ca obligatoriu, cu un mecanism de implementare condus de o structură numită „Consiliul Păcii”, prezidată de Donald Trump. Nu este clar cine ar prelua conducerea în cazul unei schimbări de administrație în SUA.
Reacții și implicații
Analiza ZN.UA sugerează că noul set de propuneri nu asigură un cadru viabil pentru un acord durabil și nu abordează în mod adecvat cauzele conflictului. Potrivit sursei, planul este primit cu îngrijorare atât la Kiev, cât și în mai multe capitale europene.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că privește „cu scepticism” unele dintre prevederi, în timp ce analiști europeni citați de publicație se arată preocupați de implicațiile asupra arhitecturii de securitate a continentului.
Se încarcă comentariile...
