Tot mai mulți tineri francezi se înrolează în forțele de rezervă: „Pregătirea este foarte riguroasă”

La mai bine de 20 de ani după ce Franța a renunțat la serviciul militar obligatoriu, mii de francezi se înscriu acum în forțele de rezervă, sperând să aibă șansa de a-și servi țara, fie și numai cu jumătate de normă, scrie DW.

„Cred că este foarte important să ne protejăm țara, mai ales în contextul foarte complicat prin care trecem”, a spus o studentă în anul doi la drept despre un curs de inițiere de două săptămâni în armată.

Studenta de la Universitatea Sorbona a participat în timpul vacanței de vară la un curs de instruire oferit de un regiment din zona Parisului, 

Cred că armata este cea mai bună modalitate de a învăța cum să lucrăm împreună”, a adăugat ea.

Numărul rezerviștilor operaționali a crescut vertiginos în ultimul deceniu, de la 28.000 în 2014, la peste 46.000 în prezent. Armata a absorbit mai mult de jumătate dintre ei, restul împărțindu-se aproximativ egal între marină și forțele aeriene.

Emmanuel Macron crește investițiile militare

Până în 2035, guvernul francez își propune să dubleze aceste cifre - până la 105.000 de rezerviști, adică aproximativ unul la doi militari activi - și să ofere noi de voluntariat pentru tinerii francezi. Acest obiectiv se aliniază planurilor președintelui Emmanuel Macron de a crește substanțial investițiile în armată, până la 64 de miliarde de euro în 2027, dublu față de nivelul din 2017, când a preluat mandatul.

În spatele acestor eforturi, și reflectând eforturi europene similare, se află îngrijorarea crescândă privind scăderea economiei și îndoielile privind disponibilitatea SUA de a veni în apărarea Europei.

„Niciodată... libertatea noastră nu a fost atât de amenințată”, a declarat Macron într-un discurs televizat din iulie. „Trebuie să ne accelerăm eforturile pentru rezervele noastre. Trebuie să oferim tinerilor un nou cadru în care să slujească.”

Viceamiralul francez în retragere Patrick Chevallereau a calificat inițiativa lui Macron „o mișcare bună”, avertizând simultan că bugetul guvernului trebuie să reușească totuși să treacă în  parlamentul francez.

„Nu numai că avem nevoie de mai mulți oameni”, a adăugat Chevallereau, în prezent analist la Royal United Services Institute (Londra), „dar avem nevoie și de mai mulți oameni specializați în anumite domenii cheie”, inclusiv dronele și tehnologia informației.

Antrenament riguros la Versailles

Sarcina de a antrena noii rezerviști revine unor unor unități precum Regimentul 24 Infanterie din Versailles.

„Unii dintre ei vor să descopere lumea armatei și să-și dea seama dacă nu ar dori mai degrabă să se alăture cu normă întreagă”, a spus locotenentul Amelie, care a condus ultima sesiune de antrenament. „Alții vin datorită provocării de a se adapta la o altă lume sau pentru că este prea târziu să se alăture armatei active.”

Ca majoritatea membrilor Regimentului 24 Infanterie, Amelie este ea însăși rezervistă; lucrând ca ofițer vamal în viața civilă. Și-a petrecut vara supervizând un curs intensiv de două săptămâni despre viața în armată.

Cu vârste cuprinse între 17 și 57 de ani, cei 51 de recruți ai săi petrec zile-maraton antrenându-se, trezindu-se la 6 dimineața și adesea mergând la culcare la miezul nopții.

„Învață să folosească și să poarte armele în siguranță, să mărșăluiască împreună, cum să folosească o busolă și echipamentul de comunicații”, a explicat Amelie, enumerând o parte dintre cerințele acestei tabere de instrucție preliminară „Lucrăm la toate tehnicile de luptă pe care le folosește regimentul.”

Într-o dimineață recentă, grupul a mărșăluit și a cântat în cadență, a exersat manipularea puștilor și, mai târziu, a participat la un antrenament cu foc real într-o clădire asemănătoare unui buncăr.

„Pregătirea este foarte riguroasă”, a spus Constance, studenta la drept, care a adăugat că are cunoștință și de alți studenți ai Universității Sorbona care au luat parte la aceste antrenamente. „Nu avem aceeași vârstă, aceleași locuri de muncă, aceleași studii, dar învățăm cum să lucrăm împreună.”

La fel ca Constance, inginerul Gabriel, în vârstă de 23 de ani, a aplicat pentru înrolarea în forțele de rezervă pe fondul îngrijorării privind viitorul țării sale. „Ca soldat, nu voi comenta componenta politică sau ideologică”, a spus el, care a urmat exemplul altor rezerviști care nu au dorit să discute deschis despre amenințarea Rusiei. „Dar războiul este la granița Europei și este un semnal pentru noi să ne mobilizăm.”

Un alt semnal de alarmă pentru tânărul inginer a fost atacul terorist de la Bataclan din 2015.

„S-a produs un declic în mintea mea”, a spus Gabriel. „Mi-am dat seama că perioada liniștită pe care o cunoscusem și în care crescusem dispăruse. Și m-am gândit: «Voi face un pas înainte și îmi voi face partea».”

Eforturi de consolidare a efectivelor militare se desfășoară și în alte părți ale Europei, în contextul în care regiunea se grăbește să răspundă preocupărilor tot mai mari legate de securitate. Un raport realizat la începutul acestui an de grupurile de experți Bruegel și Institutul Kiel din Germania a estimat că Europa ar putea avea nevoie de încă 300.000 de soldați pe termen scurt pentru a descuraja agresiunea rusească, fără sprijinul SUA.

Mai multe țări europene își intensifică eforturile pentru consolidarea armatei

Unele țări au făcut deja un pas înainte. În ultimul deceniu, Lituania, Suedia și Letonia au reintrodus serviciul militar obligatoriu. Polonia a anunțat planuri de a oferi instruire militară pentru 100.000 de civili anual. Germania desfășoară, de asemenea, o campanie de recrutare și - având în vedere răspunsul inițial dezamăgitor - ministrul Apărării a avertizat că recrutarea obligatorie ar putea fi reintrodusă dacă numărul voluntari continuă să fie scăzut.

În Franța, dimpotrivă sondajele sugerează un sprijin puternic pentru dezvoltarea armatei. Un sondaj IPSOS-CESI realizat la începutul acestui an a arătat că 86% dintre francezi susțin serviciul militar și mai mult de jumătate aprobă serviciul obligatoriu. Un alt sondaj a constatat că jumătate dintre respondenții francezi tineri ar fi dispuși să se înroleze în armată, în caz de război.

„Cred că oamenii înțeleg că ar putea fi nevoiți să protejeze ceea ce prețuiesc”, a declarat analistul în domeniul apărării Chevallereau. „Creșterea rezervei militare poate fi o modalitate de a consolida legătura dintre tânăra generație și armată.”

Fondat în secolul al XVII-lea, Regimentul 24 din Versailles a declarat că primește un val de aplicații pentru sesiunile sale de antrenament. Din 100 de candidați, doar 40 sunt selectați. Cei care absolvă pot petrece până la 60 sau mai multe zile pe an servind în forțele de rezervă. Salariul unui rezervist este modest - variind între 40 și 200 de euro net pe zi, în funcție de grad.

Nu toți voluntarii reușesc însă să treacă de antrenamentul de bază. Dintre cei 61 de participanți selectați inițial pentru ultima sesiune a Regimentului 24, 10 au abandonat. „Unii au abandonat la începutul misiunii, pentru că nu aveau timp”, a spus instructoarea Amelie. „Alții și-au dat seama că nu era pentru ei, odată ce au avut armele în mână.”

După absolvire, grupul ei va petrece mai multe luni participând la instruire suplimentară. Odată ce vor fi considerați pregătiți, mulți dintre ei se vor alătura probabil patrulelor la nivel național în cadrul Operațiunii Sentinelle, o operațiune de securitate lansată după atacurile teroriste din Franța din 2015. Cei cu calificări speciale ar putea fi detașați în străinătate.

Un alt stagiar, Bertrand, tată a doi copii, s-a înrolat în armata de rezervă pe o perioadă de cinci ani după ce și-a finalizat instrucția de bază.

„Am avut parte de atacuri teribile și în Franța”, a spus el. „Am crezut că este de datoria mea ca tată să-mi apăr țara.”

Ca angajat municipal într-un oraș din afara Parisului, Bertrand spune că își servește deja națiunea în calitate de civil. „Acum o voi servi și în calitate de combatant”, subliniază el.