Tensiuni în Balcani. Conducerea de la Belgrad promovează planul unei „Lumi sârbe“, similar cu cel al „Serbiei Mari“ al lui Slobodan Miloşevici
0În ultimii ani, Serbia promovează un program ambiţios de înarmare pentru forţele sale armate. Serbia a cumpărat avioane de luptă franceze Rafale, precum și elicoptere de atac rusești. În paralel, Belgradul a cumpărat sisteme de apărare aeriană chineze la scurt timp după invazia rusă în Ucraina, în 2022.
Potrivit unor informaţii, Serbia a achiziționat și mii de drone iraniene. În consecință, se pune o întrebare logică, de ce Belgradul şi-a creat în ultimii ani un arsenal gata de luptă fără a fi amenințat de țările vecine, scrie Deutsche Welle.
Stockholm International Peace Research Institute a observat în 2022 că, gugetul de apărare al Belgradului de 1,3 miliarde de euro (1,4 miliarde de dolari), era de 10 ori mai mare decât cel al Kosovo.
Preponderența militară a Serbiei în regiune este ilustrată de flota sa de 250 de tancuri de luptă, care este mai mare decât toate celelalte foste republici iugoslave la un loc (în comparație, forțele armate ale Germaniei au 295 de tancuri).
Croația ocupă locul al doilea din fostele state ale Iugoslaviei, cu 75, Bosnia locul al treilea, cu 45, iar Macedonia de Nord locul al patrulea, cu 31. Nici Muntenegru și nici Kosovo nu au tancuri.
Acesta este unul dintre motivele pentru care forțele armate mici, dar în creștere, ale Kosovo au fost echipate anul trecut cu drone turcești Bayraktar și anul acesta cu 250 de sisteme de arme antitanc americane Javelin.
Fără aceste două sisteme de arme, pe care armata ucraineană le utilizează cu succes în lupta sa împotriva Rusiei, Ucraina în forma sa independentă actuală nu ar mai exista.
„Lumea sârbă”
Această reînarmare ridică întrebarea de ce Belgradul a stocat atât de multe arme în ultimii ani, fără să fie amenințat de vecinii săi. Are președintele Vucic de gând să atace vecinii Serbiei, așa cum a sugerat președintele Kosovo?
Declarațiile, amenințările și acțiunile conducerii Serbiei par să susțină această afirmație, scrie DW.
Conducerea Serbiei promovează un proiect cunoscut sub numele de „Lumea sârbă” - o versiune ușor diluată a ideologiei „Serbia Mare” a fostului președinte sârb Slobodan Milosevic - care a primit un răspuns pozitiv din partea sârbilor din Kosovo și Bosnia-Herțegovina învecinate.
Milosevic a murit în 2006 în celula sa din centrul de detenție al tribunalului ONU pentru crime de război de la Haga. Pentru a-și atinge obiectivul naționalist pentru Serbia - și anume să unească toate regiunile locuite de sârbi din fosta Iugoslavie - Milosevic a declanșat patru războaie în anii 1990, în care au murit 130.000 de persoane.
Mai mulți membri de rang înalt ai guvernului sârb au servit sub Milosevic, inclusiv președintele Aleksandar Vucic și ministrul de interne Ivica Dacic, ambii conducând la un moment dat echipa de propagandă a lui Milosevic.
La începutul lunii iunie 2024, Aleksandar Vucic a prezidat o „Adunare Pan-Sârbă“ la Belgrad cu reprezentanți ai sârbilor din toate părțile fostei Iugoslavii. În ultimii ani, a provocat o îngrijorare deosebită desfășurarea repetată de forțe militare sârbe la granița cu Kosovo, dar și atacul unei unități paramilitare sârbe împotriva forțelor de securitate din Kosovo. Aceste incidente ar putea fi o testare a terenului de către Belgrad.
Război la orizont?
Niciuna dintre țările vecine care par să fie în centrul intereselor teritoriale ale Belgradului nu are forțe armate pregătite de război, constată DW.
Fără protecția celor două misiuni de pace occidentale din regiune - forțele NATO din Kosovo (KFOR) și forța EUFOR/Althea condusă de UE în Bosnia - acestea ar fi pradă ușoară pentru orice expansionism agresiv din partea Belgradului.
În ultimii ani, mai multe acumulări de trupe sârbe la frontiera cu Kosovo și un atac al unei unități paramilitare sârbe asupra forțelor de securitate din Kosovo au provocat tulburări și tensiuni. Atacurile paramilitare sârbe au declanșat războiul din Croația în 1991 și, un an mai târziu, cel din Bosnia.
Este posibil ca Belgradul să fi testat apa. Cu toate acestea, răspunsul SUA și al NATO a fost rapid și fără echivoc, iar Belgradul a dat înapoi.
Washingtonul a intervenit din nou în august, de data aceasta prin William Burns, directorul CIA, care s-a deplasat în Bosnia-Herțegovina special pentru a pune capăt activităților separatiste ale liderului sârbilor bosniaci, Milorad Dodik.
Dodik a luat deja mai multe măsuri pentru declararea independenței Republicii Srpska și a înarmat mii de membri ai organizațiilor paramilitare.
Politicienii din capitala bosniacă Sarajevo se pregătesc pentru eventualitatea ca Republika Srpska să facă presiuni pentru secesiune. În cazul în care acest lucru ar conduce la un conflict armat și dacă sârbii bosniaci ar fi supuși unei presiuni militare, este foarte probabil ca Belgradul să își trimită tancurile în Bosnia pentru a-i sprijini pe sârbii bosniaci.
Prin urmare, un nou război în Balcani nu poate fi exclus.
Reacția SUA și a NATO a fost totuși imediată și severă, forțând Serbia să se retragă. În august 2024, Washingtonul a intervenit din nou, de data aceasta, trimițându-l pe șeful CIA, William Burns, în Bosnia-Herțegovina pentru a opri acțiunile separatiste ale liderului bosniac sârb Milorad Dodik, care întreprinsese o serie de acțiuni pentru declararea independenței Republicii Srpska, înarmând mii de paramilitari. Pe fondul acestor mișcări, nu poate fi exclus un nou conflict în Balcani. Odată cu victoria lui Donald Trump la alegerile prezidențiale, modul în care SUA vor gestiona o astfel de situație este acum deschis oricărei posibilităţi, conchide Deutsche Welle.
Se încarcă comentariile...
