Rusia recrutează spioni pe care îi plătește cu bani grei pentru a compensa lipsa diplomațiilor expulzaţi, potrivit serviciului german de securitate internă

Rusia a recurs din ce în ce mai mult la şantaj şi la stimulente financiare în scopul de a racola germani care să spioneze în beneficiul său, după lovitura dată serviciilor sale de informaţii prin expulzarea din Europa a aproximativ 600 de diplomaţi ruşi, a avertizat serviciul german de securitate internă, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Ambasada Rusiei la Berlin FOTO EPA-EFE

Oficiul Federal pentru Protecţia Constituţiei (BfV) a declarat că serviciile de informaţii ale Moscovei au cheltuit sume considerabile pentru a recruta agenţi în Germania, în pofida încercărilor occidentale de a le limita operaţiunile de la invazia Rusiei în Ucraina.

„Rusia lucrează din greu pentru a compensa reducerea de către guvernul german a numărului de agenţi ruşi în Germania", a declarat şeful BfV, Thomas Haldenwang, într-o conferinţă de presă cu ocazia prezentării raportului anual de activitate al agenţiei.

Doi cetăţeni germani, inculpaţi în august anul trecut de înaltă trădare pentru spionaj în favoarea Rusiei, au fost plătiţi fiecare cu suma estimată de 400.000 de euro (428.560 de dolari) pentru serviciile lor, a afirmat BfV.

„Onorariile agenţilor arată că serviciile ruseşti continuă să dispună de resurse financiare enorme cu ajutorul cărora să-şi urmărească obiectivele în materie de informaţii", se afirmă în raport.

Cei mai expuşi riscului de a fi luaţi în vizor de către serviciile de securitate ruse au fost germanii care locuiau în Rusia sau călătoreau în mod regulat acolo, inclusiv diplomaţi germani, care puteau lesne deveni vulnerabili la tentativele de şantaj, potrivit BfV.

„Imediat ce deţin informaţii compromiţătoare despre ţintele lor, aceste servicii nu se feresc să folosească tehnici agresive de recrutare", a scris Oficiul Federal german pentru Protecţia Constituţiei.

NATO şi-a reafirmat luna aceasta îngrijorarea cu privire intensificarea spionajului rusesc şi a cerut măsuri mai dure ca răspuns la ceea ce a spus că este o campanie de activităţi ostile, inclusiv sabotaje şi atacuri cibernetice.

Invazia declanşată de Rusia la 24 februarie în Ucraina a fost o trezire dură pentru mulţi membri ai instituţiilor de securitate din Germania, după mai mulți ani în care Berlinul a încercat să lege Moscova de ordinea juridică internaţională printr-o reţea de relaţii comerciale şi, în special, energetice.

Recentul val de sprijin pentru partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) şi pentru partidul de stânga BSW a contribuit, de asemenea, la inițierea unei regândiri majore la nivelul clasei politice germane. Ambele partide se fac deseori ecoul punctelor de vedere ale Kremlinului cu privire la război, inclusiv în opoziţia lor faţă de furnizarea de arme Ucrainei, adaugă Reuters.

Numărul extremiştilor de dreapta şi de stânga a crescut în continuare anul trecut în Germania cu 4,6% şi, respectiv, cu 1,4%, ajungând la 40.600 şi 37.000, contribuind la îndepărtarea discursului public de la dezbaterea factuală către o "confruntare agresivă", potrivit raportului BfV.

Moscova a căutat alte căi de influență după expulzarea diplomaților săi din Europa

Rusia s-a adaptat în ceea ce priveşte găsirea unor modalităţi de a influenţa evenimentele din Germania, chiar şi după ce canalele sale media au fost interzise şi 600 dintre diplomaţii săi staţionaţi în Europa au fost expulzaţi, a declarat BfV.

Unele dintre aceste eforturi de influenţare au migrat spre platforma de socializare Telegram, care este dificil de controlat, în timp ce spionii sunt acum ataşaţi la organizaţiile internaţionale. Ofiţerii ruşi însărcinaţi să se ocupe de informatori călătoresc acum pentru a face acest lucru, în loc să-şi aibă baza în Germania.

Grupurile de extremă dreapta sunt un public receptiv la operaţiunile de influenţă ale Rusiei. Printre acestea se numără adepţii teoriei conspiraţiei Reichsbuerger (Cetăţenii Reichului), unii dintre ei fiind judecaţi în prezent pentru că au pus la cale o lovitură de stat împotriva ordinii democratice germane, pentru care au căutat sprijinul Rusiei.

Printre noile teorii ale conspiraţiei care circulă în mediile de extrema dreaptă se numără şi  teza fără fundament precum că războiul din Ucraina ar avea drept scop crearea unui pustiu depopulat în estul ţării, unde ar putea fi mutată populaţia Israelului, transmite BfV, subliniind că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, de origine evreu, a fost prezentat în mod fals ca unul dintre conspiratori.